ÎNGERI ȘI COPII
EVANGHELIA
Îngerii lor în ceruri
privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,1-5.10
În ceasul acela s-au apropiat de Isus discipolii şi i-au spus: “Oare cine este mai mare în împărăţia cerurilor?” 2 Chemând la sine un copil, l-a pus să stea în mijlocul lor 3 şi le-a spus: “Adevăr vă spun, dacă nu vă veţi întoarce şi nu veţi deveni asemenea copiilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. 4 Aşadar, cine se va umili asemenea acestui copil, acela va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor. 5 Şi oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte. 10 Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri!”
Cuvântul Domnului
Doamne, cred că ești prezent lângă mine, acum, cu bucurie și iubire, dorind să-mi înviorezi inima, să mă umpli de curaj și să-mi alimentezi dorințele bune pe care le-ai sădit în mine cu mult timp în urmă. Te doresc cu adevărat, Doamne. Caut să te cunosc mai îndeaproape pentru a te putea iubi și urma într-un mod mai profund. Doamne, înviorează-mi inima!
Aliați spirituali
Îngerii sunt ființe pur spirituale. Ei pot influența lumea materială și pot interacționa cu ea, dar nu sunt ființe materiale. Această natură pur spirituală este reprezentată simbolic în artă prin înfățișarea lor cu aripi. Dar, deoarece sunt imateriali, cultura lumii seculare nu le acordă prea multă atenție îngerilor. Ei nu pot fi studiați într-un laborator. Pentru o cultură materialistă ca a noastră, acest lucru îi face lipsiți de importanță, dacă nu chiar inexistenți. Și totuși, astăzi, Isus vorbește în mod explicit despre îngerii care joacă un rol permanent și esențial în viața noastră. Fiecare dintre noi are cel puțin un înger păzitor care veghează asupra sa, chiar și atunci când suntem în prezența lui Dumnezeu Tatăl. Acești aliați spirituali nevăzuți acționează în mod misterios, dar neobosit, pentru a ne proteja și a ne îndruma pe măsură ce ne croim drum printre dificultățile și tentațiile vieții. Ei sunt ființe adevărate, uniți cu noi prin fidelitatea lor față de Dumnezeu, angajați să slujească Împărăției lui Cristos și să-l slăvească pe Dumnezeu, ajutându-ne în călătoria noastră de credință. Astăzi, mai mult decât oricând, ar trebui să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darul îngerilor noștri păzitori și ar trebui să le mulțumim îngerilor păzitori pentru că au rămas fideli iubirii lui Dumnezeu în loc să se alăture diavolului și îngerilor săi căzuți în răzvrătirea lor fără rost împotriva Domnului.
Simplitate copilărească
Ori de câte ori Isus începe o afirmație cu „Adevăr vă spun”, ne invită să arătăm o atenție deosebită și face o proclamare solemnă. În Evanghelia de astăzi, această proclamare apare în contextul disputelor dintre ucenicii săi, dispute legate de ambiții și statut în Împărăția lui Cristos. Isus a intervenit în discuție, răsturnând situația. Pentru Isus, adevărata măreție nu se află în strădania înverșunată de a păși pe scara succesului, ci în umilință, în simplitatea asemănătoare celei a unor copii: „ … dacă nu vă veţi întoarce şi nu veţi deveni asemenea copiilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. 4 Aşadar, cine se va umili asemenea acestui copil, acela va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor”. Cât de greu ne este să renunțăm la orgoliul nostru! Cât de greu ne este să acceptăm și să ne bucurăm de ceea ce Domnul ne oferă în fiecare zi, fără să ne agităm inutil pentru lucruri care nu depind de noi! Cât de greu ne este să ne mulțumim cu simpla cunoaștere și acceptare a voinței lui Dumnezeu în fiecare clipă! În loc să trăim cu pacea încrederii copilărești, având încredere deplină în providența lui Dumnezeu, ne îndoim, ne îngrijorăm, cerem, ne plângem și trăim agitația unor îngrijorări inutile. Isus vrea ca noi să renunțăm la aceste atitudini și să ne încredem în bunătatea sa infinită cu o încredere asemănătoare cu cea a unui copil.
Învățând de la Sfânta Germaine
O sfântă puțin cunoscută reunește cele două teme ale liturghiei de astăzi: credința recunoscătoare în îngerii păzitori și încrederea asemănătoare unui copil în providența lui Dumnezeu. Sfânta Germaine de Pibrac a murit la vârsta de 22 de ani în Franța, în 1601. Ea provenea dintr-o familie săracă și și-a pierdut mama când era copil. Mama ei vitregă a obligat-o să doarmă în hambar pentru a face loc în casă pentru proprii copii, iar apoi a trimis-o să lucreze ca păstoriță când avea doar nouă ani. Pentru o fată cu o sănătate precară și cu o mână infirmă, păstoritul nu era ușor, dar Germaine a făcut aceasta cât de bine a putut. Și-a făcut un mic rozariu dintr-un șnur înnodat pentru a se putea ruga în timp ce muncea și și-a dedicat puținul timp liber pe care îl avea pentru a-i învăța catehismul pe copiii mai mici din oraș. Credința ei a ghidat tot ceea ce a făcut, iar încrederea în Dumnezeu a fost cheia întregii sale vieți. De fapt, era atât de hotărâtă să se încreadă în Dumnezeu încât nu lipsea niciodată de la Liturghie, chiar dacă clopotul pentru Liturghie suna după ce ea era deja pe câmp cu oile. În acele ocazii, își lăsa acolo, pe pământ, cârja de păstoriță și îl însărcina pe îngerul ei păzitor să aibă grijă de turmă, plecând să se roage Domnului. Nu a pierdut niciodată vreo oaie. Când trupul ei tânăr a fost exhumat în timpul unei restaurări a bisericii locale, la patruzeci de ani de la moartea ei, a fost găsit intact, confirmând sfințenia ei, care se manifestase, deja, prin miracole, încă din timpul adolescenței ei. Poate că avem ceva de învățat de la această copilă țărăncuță din secolul al XVI-lea.
Doamne, tu îmi cunoști inima. Tu știi cât de mult îmi doresc să mă încred, pe deplin, în tine. Știu că această împlinire pe care mi-o doresc nu se va rezulta ca urmare a ambiției sau neliniștii mele personale, ci din trăirea unei comuniuni din ce în ce mai profunde cu tine, din faptul că mă voi abandona în brațele tale și mă voi bucura că sunt iubit și ales de tine. Vreau să trăiesc pacea și bucuria Împărăției tale; învață-mă să trăiesc cu simplitatea unui copil, condiție pe care ai stabilit-o pentru a intra în Împărăția ta. Înger trimis de Dumnezeu pentru a mă călăuzi, fii călăuza mea; pășește alături de mine; fii păzitorul meu și ocrotește-mă; condu-mă pe calea vieții.
Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, voi adresa o rugăciune specială de mulțumire pentru îngerul meu păzitor; de asemenea, mă voi ruga îngerului păzitor ori de câte ori mă voi simți neliniștit sau îngrijorat.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: