„INIMA MEA NU DOARME”

O mamă cu fiul ei micuț, de cinci ani, trece pe înserate prin fata unei biserici deja închise. Copilul o întreabă foarte serios:

– Mamă, oare s-o fi culcat deja Isus în tabernacol?

Iar mama, cu tact, îi răspunde:

– Nu, dragule. Isus nu doarme niciodată. În tabernacol el se roagă neîncetat pentru noi.

Iubirea se plătește cu iubire, iar amintirea cu amintire. Dacă nu și-ar aminti El de mine mai mult decât îmi amintesc eu de El…

A trăi prezența din tabernacol este modalitatea cea mai ușoară de a trăi prezența lui Dumnezeu.

Trecând pe dinaintea unei biserici trebuie să facem în așa fel încât gândul să ni se îndrepte către tabernacol, ca să ne sporească devoțiunea.

Sunt multe tabernacole în care Domnul este atât de singur!