ÎNȚELEPCIUNEA PĂMÂNTEASCĂ VS. ÎNȚELEPCIUNEA CEREASCĂ
LECTURA I
Să-l condamnăm pe cel drept la o moarte ruşinoasă!
Citire din cartea Înţelepciunii 2,12.17-20
Au spus cei care nu gândesc drept: “Să-l pândim pe cel drept, căci ne deranjează, stă împotriva faptelor noastre, ne reproşează păcate împotriva legii şi ne acuză de păcate împotriva disciplinei noastre! 17 Să vedem dacă sunt adevărate cuvintele lui şi să încercăm ce va fi la sfârşitul lui! 18 Căci dacă cel drept este fiul lui Dumnezeu, el îi va veni în ajutor şi-l va salva din mâna celor care-i stau împotrivă. 19 Să-l testăm prin jignire şi chin, ca să cunoaştem blândeţea lui şi să ne dăm seama de răbdarea lui! 20 Să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă, căci, după cuvintele sale, el va fi supravegheat de Domnul!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 53(54),3-4.5.6 şi 8 (R.: 6b)
R.: Domnul este acela care susţine viaţa mea.
3 Dumnezeule, pentru numele tău, mântuieşte-mă
şi fă-mi dreptate prin puterea ta!
4 Ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule,
pleacă-ţi urechea la cuvintele gurii mele! R.
5 Pentru că străinii s-au ridicat împotriva mea
şi cei violenţi caută sufletul meu:
ei nu-l pun pe Dumnezeu înaintea lor. R.
6 Dar Dumnezeu este cel care mă ajută,
Domnul este cel care susţine viaţa mea.
8 Cu drag îţi voi aduce jertfă,
voi lăuda numele tău, Doamne, pentru că este bun. R.
LECTURA A II-A
Rodul dreptăţii este semănat în pace pentru cei care fac pace.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Iacob 3,16-4,3
Preaiubiţilor, acolo unde este gelozie şi rivalitate, acolo se află dezordine şi tot felul de fapte rele. 17 Dar înţelepciunea care vine de sus este, înainte de toate, curată, apoi, paşnică, blândă, docilă, plină de milă şi de roade bune, fără discriminare şi fără ipocrizie. 18 Rodul dreptăţii este semănat în pace pentru cei care fac pace. 4,1 De unde vin războaiele, de unde conflictele dintre voi? Oare nu tocmai din poftele voastre care se luptă în membrele voastre? 2 Râvniţi şi nu aveţi; ucideţi şi invidiaţi, dar nu reuşiţi să obţineţi; vă luptaţi şi purtaţi războaie; nu aveţi pentru că nu cereţi; 3 cereţi şi nu primiţi pentru că cereţi rău, pentru a risipi în plăcerile voastre.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. 2Tes 2,14
(Aleluia) Dumnezeu ne-a chemat prin evanghelie spre dobândirea gloriei Domnului nostru Isus Cristos. (Aleluia)
EVANGHELIA
Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor. Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toţi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,30-37
În acel timp, plecând de acolo, Isus străbătea Galileea şi nu voia ca cineva să ştie, 31 căci îi învăţa pe discipolii săi şi le spunea: “Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor şi îl vor ucide, iar după ce îl vor ucide, a treia zi va învia”. 32 Ei însă nu înţelegeau cuvântul şi se temeau să-l întrebe. 33 Au venit la Cafarnaum şi, când erau în casă, i-a întrebat: “Despre ce aţi discutat pe drum?” 34 Însă ei tăceau, căci pe drum discutaseră unii cu alţii despre cine este mai mare. 35 Aşezându-se, s-a adresat celor doisprezece şi le-a spus: “Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toţi şi slujitorul tuturor!” 36 Şi, luând un copil, l-a aşezat în mijlocul lor, apoi, luându-l în braţe, le-a spus: 37 “Oricine primeşte un astfel de copil în numele meu, pe mine mă primeşte; iar cine mă primeşte pe mine, nu pe mine mă primeşte, ci pe acela care m-a trimis”.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, pășesc pe calea vieții. Tu ești Stânca și Călăuza mea. Mă aperi de cel rău și îmi asiguri o cale sigură către Tine. Am nevoie să mă încred mai puternic în Tine și să mă abandonez voinței Tale sfinte.
Strădania ucenicilor de a înțelege
Ucenicii lui Isus s-au străduit în repetate rânduri să înțeleagă învățăturile și parabolele despre Împărăția lui Dumnezeu. De asemenea, ei se străduiau să înțeleagă profețiile lui Isus cu privire la suferința, moartea și învierea Sa care aveau să urmeze. Cu timpul, Duhul Sfânt avea să le lumineze mintea și să îi ajute să înțeleagă cuvintele Domnului. Din punct de vedere strict omenesc, înțelegem faptul că ucenicii s-au chinuit să înțeleagă profețiile lui Isus legate de moartea sa la Ierusalim: de ce tocmai el, care propovăduia cu autoritate și săvârșea fapte bune, trebuia să fie condamnat la moarte? Dacă Isus era Mesia, Cel trimis de Dumnezeu să conducă și să salveze poporul său, atunci de ce trebuia să fie ucis? Pe drumul spre Ierusalim, Isus a trebuit să le repete ucenicilor săi de trei ori învățătura cu privire la moartea și învierea sa, pentru ca aceasta să fie înțeleasă.
Nu cumva sunt „încet” în a înțelege misterul pătimirii, morții, învierii și înălțării la cer a lui Isus?
Gândurile celor nelegiuiți cu privire la Cel Drept
În prima lectură, Cartea Înțelepciunii analizează modul în care gândesc cei nelegiuiți. Lectura prefigurează, gândurile celor care îl vor da pe Domnul Isus pentru a fi răstignit. Pe de o parte, cei lipsiți de evlavie gândesc că totul se termină cu moartea, că trebuie căutată plăcerea ca bun suprem și că cei slabi trebuie să fie respinși (Înț 1,16-2,11). Înțelepciunea divină dezvăluie faptul că cei lipsiți de evlavie îi persecută pe cei drepți tocmai din pricina corectitudinii lor. Acest lucru se datorează faptului că cei drepți sunt cinstiți în ceea ce fac și au curajul de a se opune fărădelegilor. Cei răi merg atât de departe încât complotează pentru a-i ucide pe cei drepți și pentru a-L pune la încercare pe Dumnezeu: „Îl vor prigoni și ucide pe cel neprihănit și vor vedea dacă Dumnezeu intervine” (Bergsma, The Word of the Lord: Year B, 398). Acest lucru prefigurează ceea ce autoritățile religioase vor spune despre Isus pe cruce: „ S-a încrezut în Dumnezeu! Să-l salveze acum dacă îl iubeşte! Pentru că spunea: «Sunt Fiul lui Dumnezeu»” (Mt 27,43).
Înțelepciunea pământească vs. Înțelepciunea cerească
În cea de-a doua lectură, Iacob ne învață că, în timp ce pacea este semănată și cultivată de oamenii care sunt înțelepți și înțelegători, războaiele și conflictele provin din interior, din pornirile noastre dezordonate. Înțelepciunea lumii, sau ceea ce Iacob numește înțelepciunea pământească, este lipsită de spiritualitate și este demonică. În loc să indice calea care ne conduce la cer, înțelepciunea pământească se încadrează în păcatul diavolului, care este animat de invidie și ambiție egoistă (Înț 2,24). „Astfel, cei care fac din prestigiu și succesul lumesc prioritatea lor principală se comportă conform înțelepciunii diavolului” (Anderson și Keating, James, First, Second, and Third John, 76). Înțelepciunea pământească este marcată de dezordine și răutate. „Astfel, tipul de înțelepciune care indică calea către succesul lumesc, prestigiu și funcții râvnite nu face decât să producă instabilitate și răutate” (Anderson și Keating, James, First, Second, and Third John, 76-77). Înțelepciunea care provine de la Dumnezeu este curată, pașnică, blândă, ascultătoare, plină de îndurare și de roade bune, lipsită nestatornicie și nesinceritate. Cei care cultivă pacea vor culege roadele dreptății și ale mântuirii. Persoana cu adevărat înțeleaptă este „o persoană a cărei viață este marcată de smerenie, pace și îndurare; acea persoană va primi răsplata dreptății, adică viața veșnică. Cei a căror viață este marcată de ambiție și rivalitate nu sunt înțelepți, deoarece au îmbrățișat înțelepciunea pământească care îl caracterizează pe diavol” (Anderson și Keating, James, First, Second, and Third John, 78).
Doamne Isuse, Tu ești întruparea Înțelepciunii Divine. Prin cuvintele și acțiunile tale, calea smereniei și a păcii care ne conduce la mântuirea veșnică. Ajută-mă să resping înțelepciunea demonică a acestei lumi și să îmbrățișez zilnic înțelepciunea Ta.
Am adoptat înțelepciunea pământească sau înțelepciunea cerească? Când mă gândesc la gesturile mele, sunt motivat de invidie, succes, prestigiu și ambiție? Sau acțiunile mele sunt fundamentate de pace, blândețe, milă, sinceritate și slujirea smerită a celorlalți?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: