INTRIGI

O damă de la curtea prusacă se plângea regelui Friedrich cel Mare, spunând:
– Maiestate, soțul meu se poartă foarte rău și spune lucruri oribile despre mine.
Monarhul ridică din umeri și spuse:
– Doamnă, nu este treaba mea.
Dama, nemulțumită de răspuns, adăugă:
– Dar, maiestate, și despre dumneavoastră vorbește rău.
– Doamnă – reluă regele -, nu-i treaba dumneavoastră.
Intriga, de obicei, se referă la lucruri care nu ne interesează, nici nu ne afectează și care aproape că niciodată nu putem și nici nu vrem să le remediem.
Atunci când vedem ceva rău la cineva, în loc de a băga intrigi, creștinește ar fi să vedem dacă putem să-l ajutăm cu ceva. Întotdeauna vom putea să facem ceva pentru fratele care se află în greșeală. Cel puțin, putem să ne rugăm pentru el.
Nu este creștinește, nici potrivit să privim doar latura negativă. Chiar și cel mai nenorocit dintre oameni are multe aspecte bune. Și ar avea și mai multe dacă ar da peste o mână prietenoasă – a ta sau a mea care să-l ajute.
Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2013
