INTRODUCERE

Postul Mare este o perioadă sfântă a anului. În mod obișnuit, mulți nu se bucură la gândul că se apropie Postul Mare, dar, în adâncul sufletului, creștinii practicanții așteaptă această perioadă sfântă cu speranța că va produce roade bune în viața lor.

Viața lui Isus a fost marcată de sacrificii și suferințe prin care și-a manifestat iubirea sa desăvârșită. Nu vom înțelege niciodată pe deplin dumnezeirea lui Isus, nici măcar în Rai. Numai Sfânta Treime cunoaște plinătatea fiecărei Persoane dumnezeiești. Cu toate astea, trebuie să ne străduim să înțelegem viața în condiția omenească a Domnului Isus, pentru a căuta să ne asemănăm cu el, pentru a-l imita și pentru a dobândi răsplata veșnică pe care dorește să o ofere tuturor celor care îl iubesc.

Amintiți-vă că Isus a spus: Intraţi pe poarta strâmtă, pentru că largă este poarta şi lată calea ce duce spre pieire şi mulţi sunt cei care intră pe ea! ¹⁴ Dar cât de strâmtă este poarta şi cât de îngustă calea care duce la viaţă! Şi puţini sunt cei care o găsesc (Mt 7,13-14). Intrarea pe poarta strâmtă presupune hotărâre și iubire plină de sacrificiu. Pentru a parcurge calea îngustă și plină de provocări, trebuie să înfruntăm anumite aspecte dificile ale vieții noastre, inclusiv propriile noastre păcate.

Înfruntarea păcatelor noastre implică profundă onestitate și umilință. Este ușor să căutăm să ne justificăm păcatele sau să presupunem că Dumnezeu, în îndurarea sa, ne iartă. Dumnezeu ne oferă iertarea sa, dar cu condiția să ne recunoaștem păcatele, să le regretăm și să ne străduim să ne îndreptăm viața. Ori, aceasta nu este o sarcină ușoară.

În plus, cu cât vom căuta să ne apropiem mai mult de Domnul, cu atât vom putea vedea mai clar tot ceea ce înainte nu am fi văzut. Păcatul devine mai evident și chiar și cele mai mici imperfecțiuni ies la lumină. Atingerea unui astfel nivel de atenție presupune multă sârguință, rugăciune și deschidere.

Deoarece Postul Mare este cea mai importantă perioadă din an în care trebuie să conștientizăm și analizăm păcatele noastre, oferiți timp analizându-vă propriile defecte. Nu vă descurajați pe parcursul acestui proces. Meditați la păcatele dumneavoastră cu perspectiva plină de speranță că veți fi eliberați de ele. Dar nu veți găsi niciodată adevărata eliberare dacă nu vă veți examina în mod onest, amănunțit și continuu sufletul din perspectiva lui Dumnezeu. Dacă vă doriți o viață cu adevărat sfântă, întregul proces ar putea părea plictisitor. Totuși, aveți grijă: plictisitor nu este totuna cu scrupulos! Scrupulozitatea presupune examinarea obsesivă a păcatelor fără a avea încredere în milostivirea infinită a lui Dumnezeu. Atunci când ne raportăm la mila lui Dumnezeu, curățarea chiar și a celui mai mic păcat din viața dumneavoastră va deveni o mare bucurie și calea pentru a obține adevărata libertate.

Postul Mare se încheie cu începutul Timpului Pascal. A păstra în minte Sărbătoarea Paștelui rămâne ceva esențial pe măsură ce parcurgem timpul Postului Mare, facem anumite sacrificii, ne examinăm conștiința și ne mărturisim păcatele. Sacrificiul, suferința și moartea sunt absolut descurajante dacă nu sunt înțelese ca mijloace pentru ceva cu adevărat măreț, iar acest scop îl reprezintă Învierea lui Cristos și participarea noastră la viața harului.

Aceste meditații pentru timpul Postului Mare se bazează pe cele patruzeci de zile petrecute de Isus în pustiu. În plus, ne sunt oferite reflecții cu privire la Evanghelile duminicale, la cele șapte păcate capitale și la Săptămâna Sfântă. Deoarece Postul Mare are chiar mai mult de patruzeci de zile, dacă numărăm și zilele de duminică, aici regăsind și reflecții distincte pentru fiecare duminică din Postul Mare, puteți să vă raportați doar la restul zilelor, până la Sâmbăta Mare, ținând astfel cont de cele patruzeci de zile de post obișnuite.

Fie ca Domnul să vă dăruiască un Post rodnic și transformator pe măsură ce parcurgeți împreună cu el timpul celor patruzeci de zile petrecute în pustiu, meditând la învățăturile și minunile sale și la Preasfânta sa Pătimire.