– Don Jose, mă spovediți? îl întreabă un puști pe paroh.

– Bine, dar tu câți ani ai?

– Am împlinit deja cinci ani.

– Păi, ai să te spovedești mai târziu, când vei face prima Împărtășanie.

– Eu voiam să mă spovedesc acum, pentru că am un păcat.

– ???

– Da. Fratele meu Jacobo, care va primi prima sfântă Împărtășanie, s-a spovedit și a ieșit de la spovadă atât de fericit… iar eu sunt invidios pe el.

 

În după-amiaza primei zile a săptămânii…, ucenicii s-au umplut de bucurie văzându-l pe Domnul… Primiți pe Duhul Sfânt: cărora le veți ierta păcatele, vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute (cf. In 20,19-24).

Fără îndoială că există și alte motive teologice, însă bucuria pe care Domnul a văzut-o pe chipul ucenicilor săi, în acea după-amiază, cred că a determinat ca, în exact acel moment, să inventeze modalitatea de perpetuare a acelei bucurii în urmașii săi: sacramentul Pocăinței, transmiterea iertării lui Dumnezeu.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014