IOAN BOTEZĂTORUL ȘI ESENIENII
LECTURA I
Voi face din tine lumina popoarelor.
Citire din cartea profetului Isaia 49,1-6
Ascultaţi-mă, insulelor! Daţi atenţie, popoare îndepărtate! Domnul m-a chemat din sânul matern, din pântecele mamei mele şi-a adus aminte de numele meu. 2 A făcut gura mea ca o sabie tăioasă, la umbra mâinii sale m-a adăpostit; m-a făcut ca o săgeată ascuţită şi m-a pus în tolba sa. 3 El mi-a zis: “Tu eşti slujitorul meu, Israel; în tine mă voi glorifica”. 4 Dar eu spuneam: “Degeaba m-am trudit, în zadar şi fără folos mi-am consumat puterea. Şi totuşi, judecata mea este la Domnul şi răsplata mea, la Dumnezeul meu”. 5 Acum, aşa vorbeşte Domnul, cel care m-a plăsmuit în sânul mamei ca să fiu slujitorul lui, ca să-l întorc pe Iacob şi să-l adun pe Israel. De aceea am fost preţuit în ochii Domnului şi Dumnezeul meu este puterea mea. 6 El zice: “Este puţin să fii slujitorul meu, ca să ridici triburile lui Iacob şi să-i aduci înapoi pe cei rămaşi ai lui Israel. Te-am pus lumină pentru popoare, ca să fie mântuirea mea până la marginile pământului”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 138(139),1-3.13-14ab.14c-15ab (R.: 14a)
R.: Te laud, Doamne, pentru că m-ai făcut o făptură atât de minunată.
1 Doamne, tu mă cercetezi şi mă cunoşti;
2 ştii când mă aşez şi când mă scol;
pătrunzi de departe intenţiile mele;
3 fie că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ţi scapă;
toate cărările mele îţi sunt cunoscute. R.
13 Pentru că tu ai format rărunchii mei,
m-ai ţesut în sânul mamei mele.
14ab Te laud pentru că m-ai făcut o făptură atât de minunată.
Lucrările tale sunt admirabile! R.
14c Şi sufletul meu cunoaşte bine aceasta.
15ab Oasele mele nu erau ascunse pentru tine
când am fost plămădit în taină. R.
LECTURA A II-A
Ioan a predicat un botez al pocăinţei întregului popor al lui Israel.
Citire din Faptele Apostolilor 13,22b-26
În zilele acelea, în sinagoga din Antiohia Pisidiei, Paul le spunea: “Dumnezeu l-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie spunând: «L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea», care va împlini toată voinţa mea. 23 Din descendenţa acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus. 24 Înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al convertirii pentru tot poporul lui Israel. 25 Dar când Ioan era spre sfârşitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea ce credeţi voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor». 26 Fraţilor, fii din neamul lui Abraham şi aceia dintre voi care sunt temători de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri”.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 1,76
(Aleluia) Tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale. (Aleluia)
EVANGHELIA
Se va numi Ioan.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,57-66.80
Când s-a împlinit timpul pentru Elisabeta ca să nască, a născut un fiu. Când vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul şi-a arătat marea îndurare faţă de ea, se bucurau împreună cu ea. 59 În ziua a opta au venit pentru circumcizia copilului şi voiau să-i pună numele Zaharia, ca al tatălui său. 60 Însă, luând cuvântul, mama lui a spus: “Nu, ci se va numi Ioan”. 61 Dar ei i-au zis: “Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. 62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. 63 Cerând o tăbliţă, a scris: “Ioan este numele lui”. Şi toţi s-au mirat. 64 Îndată i s-a deschis gura şi i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. 65 I-a cuprins frica pe toţi vecinii şi în tot ţinutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. 66 Toţi cei care le auzeau le păstrau în inima lor, spunând: “Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el. 80 Copilul creştea şi se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israel.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, tu guvernezi parcursul istoriei și cunoști toate. Tu ți-ai pregătit Poporul pentru a-l primi pe Fiul tău ca Mesia și Răscumpărător și pentru a primi harul Noului Legământ. Îl recunosc și eu pe Fiul tău ca Domn și Dumnezeu al meu și invoc cu umilință darul Duhului tău Sfânt.
Au trecut trei luni…
Au trecut trei luni de când am celebrat Buna Vestire anunțată Mariei și Întruparea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu. Maria, ne amintim, nu a rămas în Nazaret, ci s-a ridicat în grabă pentru a merge la verișoara ei Elisabeta, care era însărcinată în șase luni. Timp de trei luni, Maria s-a ocupat de toate nevoile verișoarei sale și a slujit-o cu generozitate. Astăzi, sărbătorim nașterea lui Ioan. Numele „Elisabeta” înseamnă „Jurământul Dumnezeului meu”. Numele ei amintește de mila și fidelitatea lui Dumnezeu față de Legământ. „Dumnezeu și-a ținut cuvântul și legământul în privința Elisabetei și i-a acordat binecuvântarea de a fi mamă în calitate de fiică credincioasă a poporului său„ (Bergsma, The Word of the Lord: Solemnități și sărbători, 310). Numele soțului Elisabetei, Zaharia, înseamnă „YHWH și-a adus aminte”. Imnul proclamat de el îl laudă pe Dumnezeu pentru loialitatea sa. El proclamă că jurămintele cu valoare de legământ făcute de Dumnezeu lui David, cu privire la un tron veșnic și lui Abraham, cu privire la o binecuvântare pentru toate națiunile se vor împlini. „Jurământul lui Dumnezeu față de Abraham (Gen 22,16-18) se apropie de împlinirea sa în rolul pregătitor pe care l-au avut părinții lui Ioan. Chiar și numele lor simbolizează faptul că Dumnezeu își amintește (Zaharia) de jurământul său (Elisabeta) și îl va împlini în curând prin misiunea lui Ioan și a lui Isus” (Ignatius Catholic Study Bible: New Testament, 108).
Ioan și esenienii
Ultimul verset al fragmentului din Evanghelia de astăzi ne spune că Ioan a trăit în pustiu până în ziua prezentării sale înaintea lui Israel. Acest lucru indică posibilitatea ca Ioan să se fi alăturat esenienilor din Qumran, o comunitate care trăia în pustiul de lângă Marea Moartă. Locul în care Ioan și-a început activitatea de botezare se afla la mică distanță de Qumran. „Atât Ioan, cât și esenienii puneau un mare accent pe apă, în asociere cu căința pentru păcate” (Bergsma, Jesus and the Dead Sea Scrolls, 33). Ioan pare să fi extins botezul nu numai la bărbații evrei, ci și la femei și chiar la păgâni. Cartea profetului Isaia (40,3), care amintea de vocea din pustiu care pregătește calea Domnului, era importantă atât pentru comunitatea din Qumran, cât și pentru Ioan. Ioan susținea că botezul său de pocăință era doar o pregătire pentru Cel care urma să vină după el. Faptul că Ioan a fost din copilărie trimis printre esenieni se corelează cu practica de celibat a acestora și de primire a copiilor altor persoane pentru a fi instruiți pentru a face parte din comunitate. Zaharia și Elisabeta proveneau amândoi din familii preoțești și erau în vârstă, motiv pentru care ar fi putut încredința educația lui Ioan comunității eseniene. Este posibil ca el să fi părăsit comunitatea atunci când nu a mai fost de acord cu ei cu privire la cine poate primi mântuirea. Esenienii păreau să se concentreze, într-un mod elitist, asupra unei elite a lui Israel, care urma să fie salvată de Mesia care trebuia să vină. În urma studiului asupra Cărții lui Isaia, Ioan, „în cele din urmă s-a găsit în dezacord cu comunitatea care l-a format. Căci profetul Isaia a profețit în mod clar mântuirea pentru toate națiunile, cu alte cuvinte, pentru toate neamurile. … Ioan a insistat că mesajul de mântuire al lui Dumnezeu trebuia să ajungă la întreg poporul, nu doar la un grup select din rândul Israelului – iar acest argument a dus la expulzarea sa din comunitate (Bergsma, Jesus and the Dead Sea Scrolls, 40-41).
Predica lui Paul cu privire la Ioan Botezătorul
A doua lectură este preluată dintr-o predică importantă pe care Paul a ținut-o în sinagoga din Antiohia Pisidiei (Fap 13,16-41). Tema predicii era vestea bună că promisiunile legământului davidic s-au împlinit prin învierea lui Isus. Paul a rezumat mai întâi istoria lui Israel și modul în care Dumnezeu a rămas fidel promisiunilor sale. Israelul a fost ales de Dumnezeu pentru a binecuvânta și răscumpăra toate națiunile, un scop pe care Dumnezeu i l-a dezvăluit lui Abraham și pe care a început să-l împlinească prin David. Paul afirmă că promisiunile legământului făcute lui David s-au împlinit: „Dumnezeu a ridicat pentru Israél, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus” (Fap 13,23) (vezi Pimentel, Witnesses of the Messiah, 117). Paul proclamă că slujirea și botezul pocăinței lui Ioan Botezătorul au fost o pregătire pentru mântuirea adusă de Isus. Această mântuire a fost extinsă și transmisă întregii lumi prin intermediul apostolilor. Este mântuirea pe care și noi am primit-o.
Doamne Isuse, ai venit să salvezi întreaga omenire. Mă îndemni să iau parte la misiunea de a transmite Vestea Bună a mântuirii tuturor celor pe care îi întâlnesc. Ajută-mă să-mi înving frica de a vesti Evanghelia prin cuvânt și faptă familiei mele, colegilor de serviciu și prietenilor mei.
Cum pun în practică mesajul de pocăință predicat de Ioan Botezătorul?
De ce sunt încă atașat și mă împiedică să-L iubesc pe Dumnezeu cu toată puterea inimii și sufletului meu?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: