ISRAEL ȘI-A FĂCUT IDOLI...
LECTURA I
Au semănat vânt şi au cules furtună.
Citire din cartea profetului Osea 8,4-7.11-13
Aşa vorbeşte Domnul: “Şi-au făcut regi, dar nu de la mine; şi-au făcut căpetenii, şi eu nu am ştiut. Cu argintul şi aurul lor şi-au făcut idoli, ca să fie nimiciţi. 5 Te-a respins viţelul tău, Samaria! Mânia mea se aprinde împotriva lor! Până când nu vor putea să se cureţe? 6 Căci din Israel este el: un meşteşugar l-a făcut şi el nu este Dumnezeu. Bucăţi va fi viţelul din Samaria! 7 Au semănat vânt şi au cules furtună; nu au niciun fir de grâu: dacă ar răsări, nu ar face făină. Chiar dacă ar face, ar înghiţi-o străinii. 11 Pentru că Efraim a înmulţit altarele ca să păcătuiască, altarele sunt pentru el ca să-l ducă la păcat. 12 I-am scris multe lucruri în legea mea, dar au fost socotite ca străine. 13 Preferă să jertfească jertfe şi să mănânce carne, dar Domnului nu-i place. Acum îşi va aminti de nelegiuirea lor şi va pedepsi păcatul lor: se vor întoarce în Egipt”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 113b(115),3-4.5-6.7-8.9-10 (R.: cf. 9a)
R.: Casa lui Israel se încrede în Domnul.
sau:
Aleluia.
3 Dumnezeul nostru este în ceruri
şi face tot ce-i place.
4 Idolii lor sunt argint şi aur,
lucrarea mâinilor omului. R.
5 Ei au gură, dar nu vorbesc;
au ochi, dar nu pot să vadă;
6 au urechi, dar nu aud;
au nas, dar nu pot să miroase. R.
7 Au mâini, dar nu pipăie;
au picioare, dar nu pot să meargă;
din gâtul lor nu iese niciun sunet.
8 Ca ei vor fi cei care i-au făcut
şi toţi cei care se încred în ei. R.
9 Casa lui Israel se încrede în Domnul:
el este ajutorul şi scutul lor.
10 Casa lui Aaron se încrede în Domnul:
el este ajutorul şi scutul lor. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,14
(Aleluia) “Eu sunt păstorul cel bun, spune Domnul. Eu cunosc oile mele şi ele mă cunosc pe mine”. (Aleluia)
EVANGHELIA
Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,32b-38
În acel timp, iată că i-au adus un om mut posedat de diavol. 33 După ce diavolul a fost alungat, mutul a vorbit, iar mulţimile se mirau, spunând: “Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!” 34 Însă fariseii spuneau: “Cu ajutorul căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”. 35 Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, predicând evanghelia împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice neputinţă. 36 Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite şi părăsite ca nişte oi care nu au păstor. 37 Atunci le-a spus discipolilor săi: “Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. 38 Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui!”
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, ispita de a cădea în idolatrie rămâne întotdeauna o realitate. Atât de multe lucruri din această lume pot deveni idolul meu și să te înlocuiască pe tine drept cel pe care să îl iubesc mai presus de toate. Întoarce-mă la Tine atunci când rătăcesc și dă-mi puterea de a mă elibera de orice atașament față de păcat.
Păcatele lui Israel, potrivit lui Osea
În prima lectură, profetul Osea evidențiază două dintre păcatele Israelului: în primul rând, stabilirea unei dinastii de regi fără acordul lui Dumnezeu și, în al doilea rând, închinarea la idolii falși. Dinastia de regi nelegitimi ai Israelului a început cu Ieroboam I (930-910 î.Cr.) din tribul lui Efraim, când cele zece triburi nordice s-au despărțit de Iuda, după domnia regelui Solomon. Pentru a nu încuraja poporul Israel să meargă în pelerinaj la Ierusalim, Ieroboam a ridicat doi viței de aur spre închinare, la sanctuarele din Betel (în partea de sud a Israelului) și Dan (în partea de nord a Israelului). În mesajul său către Israel, Osea îi poruncește să renunțe la vițelul din Samaria și îl acuză pe Efraim (Israel) că a construit altare în care, în loc să se ispășească păcatul, au devenit ocazii de păcat. În cele din urmă, poporul L-a respins pe Domnul, Legea și prezența Sa. Osea conchide că Dumnezeu va pedepsi Israelul pentru idolatrie și îl va trimite în exil. Acesta va fi momentul în care poporul va începe să tânjească după recunoașterea lui Dumnezeu și a Cuvântului Său. Psalmul responsorial ridiculizează închinarea față de idolii de argint și aur. Idolii sunt simple creații omenești care nu pot vorbi, vedea, auzi, mirosi, simți sau merge. Domnul, în schimb, își face cunoscut cuvântul și creează toate; El vede și cunoaște totul; El aude strigătul poporului Său și ascultă rugăciunea acestuia; Dumnezeu apreciază jertfa și rugăciunea (Gen 8,21; Ex 29,18: 2Cor 2,14-15; Ef 5,2; Fil 4,18; Ap 5,8); creația este opera mâinilor lui Dumnezeu; El rămâne în mijlocul poporului Său (Lev 26,12). Dumnezeul nostru este un Dumnezeu viu, care oferă poporului său viața dumnezeiască. Cei care se închină la idoli, însă, devin asemenea idolilor cărora li se închină, morți.
Activitatea lui Isus
În Evanghelie, Isus vindecă un om posedat de un demon care îl împiedica să vorbească. Bărbatul mut a fost adus la Isus de către alții, indicând cât de important este pentru noi să îi conducem pe alții la Cristos. În acest episod, vedem cum stăpânirea satanei este una de sclavie și captivitate; în timp ce stăpânirea lui Cristos este una plină de libertate. Reacția mulțimii este una de uimire față de puterea impresionantă a lui Dumnezeu; reacția fariseilor, pe de altă parte, este una plină de dispreț și batjocură. Mulțimea a reacționat în mod simplu și direct, asemenea unui copil, o condiție pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu. Ei se minunau de miracolele pe care Dumnezeu le făcea pentru ei și inimile lor erau deschise față de Tatăl ceresc. Se bucurau și aprobau ceea ce făcea Isus. Fariseii, însă, respingeau acțiunile lui Isus considerându-le o manifestare a puterii demonice. În loc să se minuneze, ei caută să explice miracolul într-un mod complicat și contradictoriu. Isus le va dovedi absurditatea afirmației lor: „Cum poate Satana să-l scoată pe Satana? 24 Dacă o împărăţie este dezbinată în sine, împărăţia aceea nu poate dăinui” (vezi Mc 3,22-24). Isus își continuă activitatea de învățare, proclamare și vindecare. El învață cu autoritate în sinagogi, dovedind împlinirea Scripturii în persoana sa și aducând la împlinire Legea Veche. El proclamă Evanghelia Împărăției, folosind parabole pentru a ilustra natura și caracteristicile stăpânirii lui Dumnezeu. Cei care sunt asemenea copiilor, cei născuți de sus, cei care cred în el, pot să ajunge în împărăția lui Dumnezeu. Împărăția Satanei este o stăpânire a păcatului, a urii, a tristeții, a bolii, a sclaviei și a morții. Prin vindecările sale miraculoase, Isus arată că Împărăția lui Dumnezeu presupune domnia harului, a iubirii, bucuriei, bunăstării, libertății și a vieții.
Preoți, profeți și împărați
Spre deosebire de idolii fără inimă ai lui Israel, Dumnezeu are o Inimă care plină de milă. El cunoaște nevoile copiilor săi și le oferă tot ceea ce este bun. El are milă față de ei și îi conduce ca un Bun Păstor. Prin Fiul său, El ne cheamă să participăm la această misiune. Poporul său va participa la tripla misiune a Fiului său. Laicii împărtășesc funcția sacerdotală sfințitoare a lui Cristos prin rugăciunile, apostolatul și viețile lor trăite în unire cu Duhul Sfânt. Aceste acțiuni devin sacrificii spirituale, plăcute lui Dumnezeu prin Isus Cristos. În Euharistie, aceste jertfe sunt oferite Tatălui împreună cu Trupul Domnului” „acționând peste tot cu sfințenie ca adoratori, îi consacră lui Dumnezeu lumea însăși (Vatican II, Lumen Gentium, 34). Laicii împărtășesc misiunea profetică al lui Cristos, deoarece ei sunt martorii lui Cristos și au simțul credinței și harul cuvântului. Ei îndeplinesc această misiune prin evanghelizare, proclamarea lui Cristos prin cuvintele lor și mărturia vieții (cf. Catehismul Bisericii Catolice, 904-907). În cele din urmă, laicii împărtășesc misiunea regală al lui Cristos, străduindu-se să înlăture domnia păcatului, promovând dreptatea și moralitatea și cooperând cu păstorii lor, în serviciul comunității ecleziale, prin exercitarea a diferite tipuri de slujire (Catehismul Bisericii Catolice, 908-913).
Doamne Isuse, împărtășesc cele trei misiuni ale tale prin Botez. Ajută-mă să mă maturizez ca preot al tău și să-mi ofer viața Tatălui; să mă dezvolt ca și profet al tău și să proclam Cuvântul tău fără teamă; să fiu responsabil și să contribui la răspândirea Împărăției tale.
Cum mă comport eu ca preot, profet și împărat?
Ofer jertfe spirituale în unire cu Jertfa lui Isus?
Sunt martor al lui Cristos și îl proclam prin cuvintele și faptele mele?
Mă străduiesc să înving domnia păcatului?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: