LECTURA I
Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat şi noi toţi suntem martorii acestui fapt.
Citire din Faptele Apostolilor 2,14.22-33
În ziua de Rusalii, Petru, stând în picioare, împreună cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit: “Bărbaţi iudei şi voi toţi care locuiţi în Ierusalim, să vă fie cunoscută aceasta şi fiţi atenţi la cuvintele mele! 22 Pe Isus Nazarineanul, bărbat adeverit de Dumnezeu între voi prin fapte puternice, minuni şi semne pe care le-a făcut Dumnezeu prin el în mijlocul vostru, după cum voi înşivă ştiţi, 23 pe acesta, care a fost dat după planul stabilit şi preştiinţa lui Dumnezeu şi pe care voi l-aţi răstignit şi ucis prin mâinile celor fărădelege, 24 pe acesta, Dumnezeu l-a înviat, eliberându-l de durerile morţii, deoarece nu era posibil să fie ţinut sub puterea ei. 25 Căci David spune cu privire la el: «Îl vedeam mereu în faţa mea pe Domnul, căci el este la dreapta mea ca să nu mă clatin. 26 De aceea s-a bucurat inima mea şi limba mea a tresăltat de veselie; ba, mai mult, şi trupul meu se va odihni în speranţă, 27 pentru că nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor şi nici nu vei permite ca sfântul tău să vadă putrezirea. 28 Mi-ai făcut cunoscute căile vieţii, mă vei umple de bucurie cu prezenţa ta». 29 Fraţilor, să-mi fie permis să vă vorbesc cu îndrăzneală despre patriarhul David: el a murit şi a fost îngropat şi mormântul lui este printre noi până în ziua de azi. 30 Dar fiind profet şi ştiind că Dumnezeu îi făcuse jurământ să aşeze pe tronul său un descendent al lui, 31 el a văzut dinainte şi a vorbit despre învierea lui Cristos: «El nu a fost lăsat în locuinţa morţilor şi nici trupul lui nu a văzut putrezirea». 32 Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat şi noi toţi suntem martorii acestui fapt. 33 Înălţat fiind acum la dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, l-a revărsat pe acesta, aşa cum vedeţi şi auziţi voi”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 15(16),1-2a şi 5.7-8.9-10.11 (R.: 1)
R.: Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că în tine îmi caut refugiu!
sau:
Aleluia.

1 Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că îmi caut refugiu în tine!
2a I-am spus Domnului: “Tu eşti Dumnezeul meu”.
5 Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,
tu eşti acela care ai în mână soarta mea. R.

7 Îl binecuvântez pe Domnul, care m-a sfătuit,
la aceasta până şi noaptea mă îndeamnă inima.
8 Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;
dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

9 De aceea, inima mea se bucură şi sufletul meu tresaltă de bucurie;
ba chiar şi trupul meu se va odihni în siguranţă,
10 deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,
nici nu vei îngădui ca cel credincios al tău să vadă putrezirea. R.

11 Tu îmi vei face cunoscută cărarea vieţii;
în faţa ta sunt bucurii depline
şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 117(118),24
(Aleluia) Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea! (Aleluia)

EVANGHELIA
Daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 28,8-15
În acel timp, femeile, plecând în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare, au alergat să dea de ştire discipolilor lui. 9 Şi, iată, Isus le-a venit în întâmpinare şi le-a zis: “Bucuraţi-vă!” Iar ele, apropiindu-se, i-au cuprins picioarele şi l-au adorat. 10 Atunci Isus le-a zis: “Nu vă temeţi! Mergeţi şi daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea!” 11 După ce au plecat ele, iată că unii din gardă au venit în cetate şi au dat de ştire arhiereilor despre toate cele întâmplate. 12 Aceştia, reunindu-se în consiliu cu bătrânii, au dat suficient de mulţi arginţi soldaţilor, 13 zicând: “Să spuneţi: «Discipolii lui au venit noaptea şi l-au furat pe când noi dormeam!» 14 Şi dacă va afla guvernatorul despre asta, îl vom convinge noi şi vă vom scăpa de neplăceri”. 15 Ei, luând arginţii, au făcut aşa cum au fost instruiţi. Astfel, zvonul acesta s-a răspândit la iudei până azi.

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, te preamăresc și mă închin Ție. Cred cu adevărat în Învierea Fiului tău. Cred că ai puterea de a mă învia. Ajută-mă să dau mărturie despre Înviere prin cuvintele și faptele mele de fiecare zi.

Reacții diferite față de Învierea lui Isus

În Evanghelia de astăzi sunt prezentate reacții diferite față de Învierea lui Isus. Soldații, marii preoți, femeile, precum și discipolii lui Isus au văzut cu toții același lucru: mormântul gol. Soldații au acceptat mita și au ascuns adevărul despre Isus. Marele preot și bătrânii s-au temut de adevărul cu privire la Isus, refuzând să creadă și încercând să mușamalizeze Învierea Domnului. Maria Magdalena a plâns o vreme în fața mormântului gol, dar lacrimile ei de durere s-au transformat în lacrimi de bucurie când și-a auzit numele și l-a întâlnit pe Cristos înviat. Maria și femeile pioase au căzut la pământ și s-au închinat Domnului. Apostolii au alergat la mormânt și l-au găsit gol, iar mai târziu l-au întâlnit și ei pe Cristos înviat. Ioan a văzut mormântul gol și a început să creadă. Petru a crezut mai greu decât Ioan. Iar Toma a avut nevoie să vadă rănile trupului înviat al lui Isus pentru a crede. Aceste reacții diferite ne determină să reflectăm la propria noastră credință în Învierea lui Isus: Sunt oare mai lent în a crede? Ascund oare adevărul cu privire la Învierea lui Isus celor pe care îi întâlnesc? Cum aș putea să cresc în credință?

„Evanghelia” după Sfântul Petru

Plin de Duhul Sfânt, Petru anunță, în capitolul al doilea din Faptele Apostolilor, Vestea cea Bună a Învierii lui Cristos celor adunați la Ierusalim. El anunță trei lucruri despre Isus. În primul rând, Petru amintește că Isus a săvârșit fapte mărețe, minuni și semne și că Dumnezeu a fost cel care a făcut aceste semne prin Isus. Evanghelia după Ioan ne spune că Isus a făcut aceste semne pentru ca noi să credem în Dumnezeu și în cel care l-a trimis. Semnele în sine indică ceva mult mai măreț: vindecarea fizică indică vindecarea spirituală, redarea vederii trupești indică faptul că vedem cu ochii credinței, iar redarea vieții trupești indică dăruirea vieții veșnice. În cadrul vieții de credință a Bisericii, Sacramentele sunt noile semne eficiente ale harului lui Dumnezeu și ale vieții veșnice. În al doilea rând, Petru amintește că Isus a fost condamnat la moarte. Cu toate acestea, moartea lui Isus pe Cruce nu a fost un eșec, ci a fost în acord cu planul și voința lui Dumnezeu. După căderea lui Adam și a Evei, Dumnezeu a promis un salvator care să ne salveze de păcat și de moarte. Isaia ne dezvăluie că acest salvator va lua asupra sa păcatul poporului, va distruge moartea și va restabili dreptatea în lume. Isus, spune Petru, a fost răstignit de oamenii fără de lege și, în acest fel, ne-a eliberat de păcat și de moarte. În al treilea rând, Petru proclamă poporului că Dumnezeu l-a înviat pe Isus și l-a eliberat de moarte. Petru întărește această realitate citându-l pe regele David în Psalmul 16 și aplicând cuvintele lui David cu privire la Isus Cristos: Dumnezeu nu a lăsat sufletul lui Isus în lumea morților; nu a permis ca trupul lui Isus să vadă putrezirea. Potrivit lui Petru, David a murit și a fost îngropat cu secole în urmă, dar a fost luminat să profețească cu privire la ziua în care Isus, urmașul său regesc, va învia din morți.

Misiunea lui Isus din ceruri

Petru predică, de asemenea, cu privire la misiunea cerească a lui Isus. Isus este înălțat la dreapta lui Dumnezeu și îl revarsă pe Duhul Sfânt în viața Bisericii. Duhul Sfânt este Îndrumătorul care călăuzește Biserica spre plinătatea adevărului cu privire la Dumnezeu. Duhul îi ajută pe apostoli să înțeleagă tot ceea ce a învățat și a împlinit Isus. Înălțat la cer, Isus mijlocește pentru noi înaintea lui Dumnezeu. El este marele nostru Preot, milostiv și credincios, care pregătește un loc în ceruri pentru Mireasa sa, Biserica.

Doamne Isuse, cred în Învierea ta. Dăruiește-mi o credință mai profundă în tine, Tu care ești Învierea și Viața. Nu lăsa ca inima mea să obosească în drumul către tine. Mijlocește pentru mine în fața Tatălui ca să pot învinge păcatul din viața mea și să am parte de învierea spre viața veșnică.

Astăzi ne aflăm în fața unei decizii. Refuzăm să credem în Învierea lui Isus, precum soldații și mai marii preoți, sau primim cu credință bucuria Învierii? Faptele minunate, semnele mari pe care le-a săvârșit Isus ne indică adevărul cu privire la el: este Dumnezeu adevărat și om adevărat. El este Salvatorul și Răscumpărătorul nostru. El este Domnul nostru și Dumnezeul nostru. Celor care îl primesc cu credință, le dăruiește viața veșnică și au parte din victorie asupra morții.

 

Ce pot face pentru a crește mai mult în credință?

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: