JUDECATĂ PREMATURĂ

Pe vremea când o înghețată costa mult mai puțin, un copil de zece ani intră într-o cofetărie și se așeză la masă. Chelnerița se apropie pentru a vedea ce dorește.

– Cât costă o înghețată de ciocolată cu alune? întrebă copilul.

– Cincizeci de cenți – răspunse chelnerița.

Copilul scoase mâna din buzunar și aruncă o privire la monedele pe care le avea.

– Și cât costă o înghețată simplă? întrebă din nou.

Câteva persoane așteptau la o altă masă, iar chelnerița era deja puțin impacientată.

– Treizeci și cinci de cenți – spuse ea cu un ton răstit.

Copilul numără din nou monedele.

– Vreau înghețată simplă – spuse copilul.

Chelnerița îi aduse înghețata, o puse cu un aer supărat pe masă împreună cu nota de plată și plecă. Copilul termină înghețata, plăti la casă și plecă.

Când chelnerița reveni, începu să curețe masa și atunci înghiți în sec. Acolo, puse ordonat alături de cupa goală se aflau cincisprezece cenți, diferența dintre prețul înghețatei simple și cel al înghețatei cu ciocolată cu alune. Ca să-i lase acel bacșiș, micuțul își sacrificase gustul.

Frecvent, cei pe care-i judecăm strâmb ne dau lecții. Una este ceea ce pare și alta, foarte diferită, realitatea.

De multe ori nu ne place ceea ce face sau ne face celălalt, pentru că ni se pare că o face pentru un motiv care nu ne place. Dacă după aceea ajungem să cunoaștem adevăratul motiv care l-a determinat, adesea trebuie să ne schimbăm părerea. Este riscant să judeci fără a cunoaște tot adevărul.