LA MASĂ CU FARISEII
LECTURA I
Noi predicăm astfel, iar voi astfel aţi crezut.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 15,1-11
Fraţilor, vă fac cunoscută evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care voi aţi primit-o şi în care aţi rămas, 2 prin care sunteţi mântuiţi dacă o ţineţi aşa cum v-am vestit-o eu, altfel, în zadar aţi crezut. 3 Căci v-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit şi eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi, 4 a fost înmormântat şi a înviat a treia zi, după Scripturi. 5 Şi i s-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece, 6 după aceea s-a arătat la peste cinci sute de fraţi dintr-o dată, dintre care cei mai mulţi au rămas până acum, iar unii dintre ei au murit. 7 După aceea, i s-a arătat lui Iacob şi apoi tuturor apostolilor. 8 Ultimului dintre toţi, ca unui născut înainte de vreme, mi s-a arătat şi mie, 9 căci eu sunt ultimul dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu. 10 Însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul lui pentru mine nu a fost zadarnic, dimpotrivă, am trudit mai mult decât ei toţi, nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine. 11 Aşadar, atât eu, cât şi ei, noi predicăm astfel, iar voi astfel aţi crezut.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 117(118),1-2.16ab-17.28 (R.: 1a)
R.: Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun!
sau:
Aleluia.
1 Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun:
veşnică este îndurarea lui!
2 Să spună acum Israel că este bun:
veşnică este îndurarea lui! R.
16ab Dreapta Domnului a făcut lucruri minunate,
dreapta Domnului m-a înălţat.
17 Nu voi muri, ci voi trăi
şi voi istorisi faptele Domnului. R.
28 Tu eşti Dumnezeul meu, pe tine te laud;
Dumnezeul meu, pe tine te preamăresc. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 11,28
(Aleluia) Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă, spune Domnul! (Aleluia)
EVANGHELIA
I s-au iertat păcatele ei cele multe, pentru că a iubit mult.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 7,36-50
În acel timp, unul dintre farisei l-a invitat să mănânce la el. Intrând în casa fariseului, Isus s-a aşezat la masă. 37 Şi, iată, era în cetate o femeie păcătoasă! Aflând că el era în casa fariseului, a adus un vas din alabastru plin cu miresme. 38 Plângând, stătea în spate, la picioarele lui. A început să-i ude picioarele cu lacrimi, le ştergea cu părul capului ei, îi săruta picioarele şi le ungea cu miresme. 39 Văzând aceasta, fariseul care îl chemase îşi spunea în sine: “Dacă acesta ar fi fost profet, ar fi ştiut cine şi ce fel de femeie este aceasta care îl atinge, căci este o păcătoasă”. 40 Răspunzând, Isus i-a zis: “Simon, am să-ţi spun ceva”. Iar el a zis: “Spune, Învăţătorule!” 41 “Un creditor avea doi debitori. Unul îi datora cinci sute de dinari, iar celălalt cincizeci. 42 Neavând ei cum să dea înapoi, stăpânul i-a iertat pe amândoi. Deci care dintre ei îl va iubi mai mult?” 43 Răspunzând, Simon i-a zis: “Cred că cel căruia i s-a iertat mai mult”. El i-a zis: “Ai judecat corect”. 44 Atunci, întorcându-se către femeie, i-a spus lui Simon: “Vezi femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi tu nu mi-ai turnat apă pe picioare; ea însă mi-a udat picioarele cu lacrimi şi mi le-a şters cu părul ei. 45 Sărut nu mi-ai dat; ea însă, de când a intrat, nu a încetat să-mi sărute picioarele. 46 Tu nu mi-ai uns capul cu untdelemn, ea însă mi-a uns picioarele cu miresme. 47 De aceea, îţi spun: i s-au iertat păcatele ei cele multe, pentru că a iubit mult; însă cui i se iartă puţin, iubeşte puţin”. 48 Apoi a spus către ea: “Păcatele ţi-au fost iertate”. 49 Cei care erau cu el la masă au început să spună în sine: “Cine este acesta care iartă şi păcatele?” 50 Însă el a zis femeii: “Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace!”
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, Îți mulțumesc pentru darul milostivirii Tale. Mi-ai iertat nenumăratele păcate trimițându-L pe Fiul tău să mă răscumpere și să mă îndemne la pocăință. Fie ca atunci când vooi muri să fiu împăcat cu Tine și să pot trăi din nou alături de Tine.
Isus, singurul care poate ierta păcatele
Toate cele patru Evanghelii îl prezintă pe Isus drept cel care poate ierta păcatele. Matei, Marcu și Luca relatează vindecarea paraliticului, un miracol care arată că Isus are puterea de a ierta păcatele (Mt 9,1-8; Mc 2,1-12; Lc 5,17-26). În Ioan, Ioan Botezătorul depune mărturie că Isus este Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii (In 1,26). Autorul Scrisorii către Evrei susține că jertfa lui Isus de pe Cruce șterge păcatul nostru: „Fără vărsare de sânge nu există iertare” (Evr 9,22). Spre deosebire de Marele Preot care intra în sanctuarul pământesc cu sângele animalelor, care nu putea îndepărta păcatul, Cristos, Marele nostru Preot, a intrat în sanctuarul ceresc cu propriul său sânge, care înlătură păcatul. Noi, așadar, am fost sfințiți prin jertfa trupului lui Isus Cristos o dată pentru totdeauna (Evr 10,10). Prin puterea Duhului, Isus s-a oferit fără pată lui Dumnezeu. El a fost desăvârșit în natura umană prin sacrificiul său și ne comunică această desăvârșire nouă, celor care credem în el (a se vedea Vanhoye, A Different Priest, 286). Sângele lui Cristos ne purifică conștiința și ne capacitează să-L slujim pe Dumnezeu (Evr 9,14).
În casa lui Simon fariseul
În Evanghelie, Simon fariseul l-a invitat pe Isus în casa sa, dar a refuzat să creadă în El. Simon nu a simțit nevoia să îl trateze pe Isus ca pe un oaspete de onoare; era orb față de propria stare de păcat în prezența Domnului. Femeia, pe de altă parte, l-a căutat pe Isus nu pentru a-și satisface curiozitatea, ci pentru a fi eliberată de numeroasele ei păcate. Ea și-a exprimat credința în Isus și dragostea față de El spălându-i și ungându-i picioarele. Simon a crezut în mod greșit că este justificat prin faptele sale și prin împlinirea meticuloasă a Vechii Legi. Dar faptele lui erau lipsite de credință și iubire. Femeia, însă, a înțeles că neprihănirea ei nu o primește de la sine, ci de la Dumnezeu. Doar faptele pline de iubire fundamentate pe credința în Isus și unite cu el ne pot îndreptăți.
Iertarea păcatelor
Mesajul Evangheliei este unul de iertare, mântuire prin Cristos, îndurare și iubire. Aceasta a fost Evanghelia pe care Paul a primit-o și a transmis-o numeroaselor biserici pe care le-a slujit. Cristos, scrie el, a murit pentru păcatele noastre și a înviat a treia zi. Prin Cristos, primim harul lui Dumnezeu care ne curăță de păcate și ne introduce în marea familie a lui Dumnezeu. Paul a înțeles că jertfa lui Cristos i-a șters păcatele. Din acest motiv, el s-a bucurat de libertatea copiilor lui Dumnezeu – o libertate care i-a permis să-L slujească pe Cristos în frații și surorile sale. Și noi am fost eliberați de păcatele noastre prin Sacramentul Botezului și putem fi eliberați de păcatele pe care le săvârșim după Botez prin Sacramentul Pocăinței. Prin Botez, murim împreună cu Cristos și înviem împreună cu El la o viață nouă. Prin Spovadă, ne prezentăm în fața tronului îndurării lui Dumnezeu și suntem readuși la harul dumnezeiesc și împăcați cu Biserica. „În acest sacrament, încredinţându-se judecăţii îndurătoare a lui Dumnezeu, păcătosul anticipă într-un anume fel judecata la care va fi supus la sfârşitul acestei vieţi pământeşti. Căci acum, în viaţa de aici, ne este oferită posibilitatea de a alege între viaţă şi moarte şi numai pe calea convertirii putem intra în Împărăţia din care păcatul grav exclude . Convertindu-se la Cristos prin pocăinţă şi credinţă, păcătosul trece de la moarte la viaţă „şi la judecată nu va veni”” (Catehismul Bisericii Catolice, 1470).
Doamne Isuse, tu stai la dreapta a Tatălui pe tronul îndurării. Astăzi mă apropii de acest tron cu încredere , convins că mă vei primi. Vin astăzi în fața ta cu o inimă smerită și îndurerată și îți cer puterea de a învinge ispitele păcatului.
Când a fost ultima dată când am celebrat și am primit Sacramentul Pocăinței? Cum am am trăit de atunci? Cum aș putea să-mi examinez mai bine conștiința înainte de a primi acest sacrament?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: