LAICISME

În Abejar, localitate din provincia Soria, la jumătatea lunii noiembrie 1931 a murit un cetățean. Aflând, parohul a mers îndată la casa acestuia, însă acolo se afla primarul venit anume pentru a-l împiedica pe preot să intre. Ziua următoare s-a confirmat înmormântarea, civilă, desigur. La cimitir, primarul îi spuse văduvei:

– Aici suntem laici înainte de toate. Nu a venit preotul, întrucât eu i-am interzis.

– Foarte bine! spuseră cu toții în cor. Doar suntem laici!

– Acum, adăugă primarul, să ne rugăm cu toții împreună un Tatăl nostru pentru sufletul răposatului. Și toți au început să se roage…

Incongruența, a nu trăi de acord cu ceea ce se spune că se crede, este caracteristic tuturor oamenilor, nu doar celor necredincioși. De asemenea, este caracteristică, ba chiar mult mai mult, celor care pretind că nu cred.

Este ușor să cazi în uitarea lui Dumnezeu atunci când totul merge bine, pe placul nostru. Atunci când viața strânge și scutură, fiecare apelează la Dumnezeu și se roagă în felul său.

A alerga la Dumnezeu pentru a-i cere și a uita de el atunci când lucrurile ne merg bine, pe lângă incongruență, înseamnă lipsă de recunoștință și corectitudine.