LUMINA SFINȚENIEI
Ioan era făclia care arde şi luminează.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 5,33-36
În acel timp, Isus a răspuns şi le-a zis iudeilor: “Voi aţi trimis la Ioan, iar el a dat mărturie pentru adevăr. 34 Dar eu nu primesc mărturie de la un om, ci vă spun acestea, ca voi să vă mântuiţi. 35 El era făclia care arde şi luminează, iar voi aţi voit să vă bucuraţi un ceas la lumina lui. 36 Dar eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrurile pe care mi le-a dat Tatăl să le împlinesc – aceste lucruri pe care le fac – dau mărturie despre mine că Tatăl m-a trimis”.
Cuvântul Domnului
Părinte ceresc, tu transformi neputința noastră în putere. Dă-ne curajul de a oferi mereu mărturie despre adevărul tău. Îți cerem aceasta prin Cristos, Domnul nostru.
„Ioan era făclia care arde şi luminează”
Frumusețea creației dă mărturie despre frumusețea Creatorului. Ordinea din Univers arată înțelepciunea și providența lui Dumnezeu. Iar sfinții dezvăluie sfințenia lui într-un mod minunat. La fel a fost și în cazul Sfântului Ioan Botezătorul. Lumina adusă lumii de Ioan nu era propria sa lumină. Reprezenta harul lui Dumnezeu, cu care Ioan a cooperat prin efortul său sincer de a-l căuta și de a-l sluji pe Dumnezeu sub toate aspectele. Unirea autentică cu Dumnezeu face ca inima și sufletul să strălucească de sfințenie.
„Voi aţi voit să vă bucuraţi un ceas la lumina lui”
Moartea nu foarte îndepărtată a Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea demonstrează forța de atracție a sfințeniei trăite de sfinți. La înmormântarea sa, mulțimile au venit să aducă omagiu celui pe care îl apreciau ca fiind un „om al lui Dumnezeu”. În același mod, mulțimile au venit la Ioan Botezătorul pentru a asculta mesajul său care rezona în inimile lor. Mesajul și exemplul său au trezit în inimile lor speranța că el ar putea fi Mesia cel mult așteptat. Sfinții nu încearcă niciodată să ne atragă la ei înșiși. Ca niște semne vii, ei arată dincolo de ei înșiși spre o realitate mai profundă: Isus. Sufletele nu se apropie niciodată de noi pentru a admira strălucirea talentelor noastre umane extraordinare, ci doar pentru a beneficia de căldura sfințeniei și de dragostea adevărată pe care Domnul le face posibile pentru fiecare dintre noi.
„Eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan”
Toți sfinții sunt exemple de sfințenie, dar Isus rămâne sursa și modelul oricărei sfințenii (cf. Catehismul Bisericii Catolice, 459). Întrucât Isus a venit să instaureze Împărăția lui Dumnezeu în fiecare inima omenească, chiar și sfințenia celui mai mare dintre sfinți nu este decât o palidă oglindire a măreției lui Dumnezeu Tatăl. Isus a recunoscut continuu că iubirea față de Tatăl era forța motrice a propriei sale vieți. El a venit să ni-L reveleze pe Tatăl și, astfel, ne anunță și ne asigură de faptul că suntem adoptați veșnic în calitate de copii ai Tatălui.
Doamne Isuse, vreau să trăiesc unit cu tine în rugăciune și în fidelitate față tine în toate acțiunile mele. Tu ești sfânt și îmi ceri să fiu sfânt. Vreau să fiu sfânt nu de dragul meu, ci ca un mod de a manifesta iubirea față de tine și de a-i face și pe alții să te cunoască. Fără ajutorul harului tău nu pot face acest lucru. Mamă Preacurată, fă ca inima mea să fie dedicată exclusiv lui Isus.
Astăzi voi petrece în rugăciune mai mult timp decât în celelalte zile.
Urmăriți și: