MAI MULT DECÂT MERITA

Un copil de opt ani merge să se spovedească. Terminând spovada, se îndreaptă, se întinde și-i dă preotului un pupic pe obraz. Preotul, surprins, îl întreabă:

– De ce-mi dai un pupic?

– Pentru că – răspunde puștiul -, deși eu am fost rău, dumneavoastră nu m-ați certat.

Ne vine greu să iertăm orice lucru ce ne este făcut  sau credem că ni se face. Și chiar și atunci când iertăm, nu suntem capabili să uităm.

Impresionează faptul că Dumnezeu, inclusiv înainte de a-l ofensa, deja inventează modalitatea de a ne acorda iertarea sa și, pe lângă aceasta, și modalitatea de a ne face să știm că suntem iertați. Vrea să ne ierte și vrea să rămânem liniștiți. 

Aceasta este spovada.