MAI MULT DECÂT UN PROFET
Tu eşti cel care trebuie să vină, sau să aşteptăm un altul?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,2-11
În acel timp, auzind Ioan, în închisoare, de faptele lui Cristos, i-a trimis pe unii dintre discipolii săi 3 ca să-i spună: “Tu eşti cel care trebuie să vină, sau să aşteptăm un altul?” 4 Isus, răspunzând, le-a spus: “Mergeţi şi faceţi-i cunoscut lui Ioan ceea ce auziţi şi vedeţi: 5 orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţaţi şi surzii aud, morţii învie, iar săracilor li se aduce vestea cea bună! 6 Şi fericit este cel care nu se scandalizează de mine”. 7 După ce au plecat aceştia, Isus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: “Ce aţi ieşit să vedeţi în pustiu? O trestie legănată de vânt? 8 Sau ce altceva aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei care poartă haine moi sunt în casele regilor! 9 Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet. 10 Acesta este cel despre care s-a scris: «Iată, eu îl trimit pe îngerul meu înaintea feţei tale; el va pregăti calea înaintea ta». 11 Adevăr vă spun, nu s-a ridicat, dintre cei născuţi din femeie, unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Însă cel mai mic din împărăţia cerurilor este mai mare decât el”.
Cuvântul Domnului
Doamne, cred că ești alături de mine în acest moment de dialog cu tine. Am încredere în providența ta iubitoare care îmi călăuzește fiecare pas pe parcursul oricărei zile. Pentru că te iubesc, doresc să te caut doar pe tine, pentru ca tu să-mi fii putere în slăbiciuni și siguranță pentru întreaga viață. Doamne, fă ca niciodată să nu mă îndoiesc de iubirea ta și puterea de a transforma neputințele mele omenești.
Din adâncul îndoielii…
„Tu ești cel care trebuie să vină, sau să așteptăm un altul?”. Mulți interpreți ai Sfintei Scripturi au văzut în aceste cuvinte ale Botezătorului un semn de slăbiciune sau de îndoială față de Cristos. Ar fi putut să fie și așa. În fond, descoperim în Ioan un om care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale trăind nu într-un hotel de cinci stele, ci într-un „hotel” de miliarde de stele: pustietatea. Și dintr-o dată, el ajunge să fie închis într-o mică temniță, întunecată și urât mirositoare. Este pe punctul de a se retrage de pe scena vieții ca un adevărat martir pentru adevărul Evangheliei. Înainte de a împlini ultimul gest de renunțare de sine, el se întreba dacă tot ce a trăit merită acum sacrificiul suprem. Un muribund nu-și poate permite să aibă îndoieli…
Oare păstrez în inima mea îndoieli cu privire la credința mea? Caut, așa cum a făcut Ioan Botezătorul, să găsesc rezolvarea acestor întrebări cerând cuiva să mă ajute?
… Pe culmile certitudinii
Alții susțin că Ioan adresează această întrebare nu în numele său, ci în numele ucenicilor săi. Cu siguranță, mesajul catastrofal pe care îl predicase Ioan – „Securea este deja la rădăcina pomilor; deci orice pom care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc. Lopata de vânturat este în mâna lui și va curăța aria sa: va aduna grâul în grânarul său, iar pleava o va arde în focul care nu se va stinge” (Mt 3,10 și 12) – nu părea să se împlinească. Dimpotrivă, Isus apare ca Păstorul cel Bun care caută oaia rătăcită și o aduce cu blândețe înapoi la staul. Ucenicii lui Ioan se prea poate să fi devenit cam nerăbdători. De aceea Ioan caută să îi liniștească, spunându-le: „Dacă aveți îndoieli, mergeți și vedeți ce face Isus, iar îndoielile voastre vor fi risipite”.
Dacă cineva începe să se certe cu noi cu privire la persoana lui Isus și să pună la îndoială supremația sa, cel mai bun dintre toate răspunsurile nu este să intrăm într-o polemică, ci să spunem: „Oferă-i viața ta Domnului și vezi ce poate face cu ea”. Argumentul suprem în favoarea lui Cristos constă în experimentarea puterii Sale transformatoare. „Încearcă. O să-ți placă”.
Privirea spre Cristos
În adâncul inimii noastre, cu toții avem îndoieli și temeri care uneori ies la suprafață în momentele de dificultate și încercare. Avem, de asemenea curaj ca și propriile noastre convingeri; acestea sunt resurse „ascunse” la care putem apela în momente de necesitate. Indiferent ce l-ar fi putut determina pe Ioan Botezătorul să rostească această întrebare, fie că era vorba de îndoieli sau de o mărturie pozitivă, lecția rămâne exact aceeași:
Întoarceți-vă la Cristos în orice împrejurare a vieții. Cristos este mângâierea și puterea noastră atunci când frica ne invadează inima și ne întunecă mintea. Cristos este Mântuitorul nostru și singurul care poate într-adevăr susține eforturile noastre de apostoli și vestitori ai Împărăției sale. Astfel, devenim ecoul motto-ului Botezătorului în tot ceea ce facem: „El trebuie să crească iar eu să mă micșorez” (In 3:30).
Doamne, vreau să mă apropii mai mult de tine în această perioadă a Adventului. Vreau să pătrunzi în fiecare ungher al inimii mele ostenite. Învață-mă să renunț la toate temerile legate de viitorul meu și să fiu la fel de generos cum ai fost tu cu mine – dăruind tot ce ai avut, chiar și viața ta, pentru mântuirea mea.
Astăzi, voi citi, singur sau împreună cu altcineva, fragmentul din Evanghelie care face referire la Nașterea lui Cristos (Lc 2,1-20).
Urmăriți și: