MAMA FIULUI RISIPITOR

Doi anahoreți vorbeau între ei și comentau parabola fiului risipitor. Cel mai tânăr – cel mai puțin bătrân – îi spuse celuilalt:

 – Există în acest pasaj evanghelic un lucru care mă surprinde. Se vorbește despre toți membrii familiei: despre tată, despre fratele mai mare, despre cel mai mic, despre argați… dar, de ce nu se spune nimic despre mamă?

Celălalt, cel mai bătrân, răspunse:

– Fiul risipitor nu avea mamă. Dacă ar fi avut mamă, nu ar fi plecat de acasă.

Noi, creștinii, da, avem mamă.

Sfântul Bonaventura spunea: cea de-a noua fericire este următoarea: „Fericiți cei care practică devoțiunea față de preasfânta Fecioară, pentru că ei vor avea numele scrise în Cartea Vieții, spre mântuirea veșnică”.

Devoțiunea către Maria nu presupune doar să o tratăm cu iubire. Înseamnă, înainte de toate, să savurăm și să ne delectăm cu iubirea sa.

Această prezență a preasfintei Fecioare înlesnește fidelitatea și este o garanție a perseverenței noastre.