MÂNDRIA OARBĂ

Se povestește despre Miguel de Unamuno că s-a dus să-l viziteze pe regele Alfons al XIII-lea pentru a-i mulțunłi pentru o distincție care-i fusese dată. În timpul întrevederii i-a spus monarhului că, în cele din urmă, i-au făcut dreptate, întrucât acea distincție era mai mult decât meritată.

Regele, surâzând, i-a spus:

– Alți decorați, don Miguel, spun întotdeauna că nu o merită.

– Și au dreptate – replică Unamuno.

Mândria dă naștere întotdeauna la două erori sau, poate, răutăți: autoaprecierea excesivă și disprețuirea celorlalți.

Niciuna, nici alta. Adevărul e că nici nu există motiv pentru a se crede cineva atât de mare, de valoros, nici pentru a-i crede pe ceilalți atât de mici, de lipsiți de valoare. Mândria însă te orbește și te face incapabil de a vedea adevărul.