MARIA, MAMA LUI DUMNEZEU-CU-NOI
EVANGHELIA
Păstorii au plecat şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi copilul culcat în iesle.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,16-21
În acel timp, păstorii au plecat deci în grabă şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi copilul culcat în iesle. 17 După ce l-au văzut, au făcut cunoscut ceea ce le fusese spus despre acest copil. 18 Toţi cei care auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori. 19 Maria însă păstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei. 20 Apoi păstorii s-au întors glorificându-l şi lăudându-l pe Dumnezeu pentru tot ce au auzit şi au văzut, după cum le-a fost spus. 21 Când s-au împlinit cele opt zile pentru circumciderea lui, I s-a pus numele Isus, aşa cum a fost numit de înger mai înainte de a fi fost zămislit.
Cuvântul Domnului
Sfântă Fecioară Marie, te cinstesc astăzi ca Maică a lui Dumnezeu. I-ai spus „Da” lui Dumnezeu în fiecare clipă a vieții tale. Vreau și eu să-i spun „Da” lui Dumnezeu, așa cum ai făcut-o și tu. Ajută-mă și călăuzește-mă și astăzi cu grija ta maternă.
Binecuvântarea cu numele divin
În Cartea Exodului, Dumnezeu i-a dezvăluit cu bunăvoință numele său lui Moise. Acest nume divin, misterios, se scria cu consoanele ebraice „Y-H-W-W-H” și însemna „EU SUNT” sau „CEL CE SUNT”. Din respect pentru numele divin, evreii de după exilul babilonian au mai pronunțat numele divin cu voce tare în adunare și îl înlocuiau cu titlul „Domnul” (în ebraică: Adonai). Cu toate acestea, o dată pe an, în Ziua Ispășirii (Yom Kippur), Marele Preot folosea numele divin (YHWH) și binecuvânta poporul cu tripla binecuvântare pe care am auzit-o în lectura din Cartea Numerilor (Cap. 6). Prin invocarea numelui divin, marele preot îl făcea pe Dumnezeu prezent într-un mod tainic în mijlocul poporului lui Israel. În vechea binecuvântare preoțească, numele divin era invocat de trei ori și se cerea Domnului Dumnezeu protecție, bunăvoință și pace.
Sfânta Maria
Maria a fost cu adevărat și pe deplin binecuvântată de Dumnezeu. Ea nu a fost doar binecuvântată, de trei ori, cu numele divin, de către marele preot; ea este cu adevărat plină de har și binecuvântată să conceapă și să dea naștere chiar Fiului lui Dumnezeu. Iar noi, ca și creștini, suntem cu adevărat binecuvântați să primim harul filiațiunii divine și să-l primim pe Dumnezeu-Treime să locuiască în noi, prin intermediul harului.
Maria, Născătoare de Dumnezeu
În anul 431, Conciliul de la Efes a fost convocat pentru a răspunde la erezia lui Nestorie, care nega unirea naturii divine și omenești în Persoana Fiului. Nestorie a negat faptul că Isus era cu adevărat Dumnezeu și l-a numit pe Isus doar „purtătorul de Dumnezeu” (greacă: Theophoros). El l-a asemănat cu un profet care a fost inspirat de Dumnezeu. Potrivit lui Nestorie, așadar, Maria era doar Născătoarea lui Cristos (greacă: Christotokos). Conciliul a condamnat erezia lui Nestorie și a declarat că Maria, care l-a conceput și l-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, era cu adevărat Născătoare de Dumnezeu (greacă: Theotokos). Există argumente biblice solide pentru a-i conferi Mariei titlul de „Născătoare de Dumnezeu” sau „Maica Domnului”. Profeția lui Isaia conține în mod implicit acest titlu și spune că fecioara va naște un fiu care este „Dumnezeu-cu-noi”. În Noul Testament, Sfântul Matei aplică această profeție a lui Isaia Fecioarei Maria. Maria este cu adevărat Mama lui „Dumnezeu-cu-noi”. De asemenea, Elisabeta, în Evanghelia după Sfântul Luca, îi conferă Mariei titlul de „Mama Domnului meu”. În timp ce „Domnul” se poate înțelege aici Regele din sânul Mariei, dar și Dumnezeu. Așadar, Elisabeta nu numai că o recunoaște pe Maria ca Regină-Mamă a Regelui mesianic, dar o recunoaște și ca Mamă a lui Dumnezeu.
Doamne Isuse, tu ai făcut din sânul Mariei locașul tău sfânt. Ai sfințit-o cu iubire și ai călăuzit-o pe calea sfințeniei. Sălășluiește și în mine, Doamne, și sfințește-mi sufletul cu harul tău pentru a răspândi celor din jurul meu iubirea ta milostivă.
În Evanghelia după Sfântul Marcu, Isus le spune mulțimilor că oricine face voia Tatălui său nu este doar fratele și sora lui, ci și mama lui (cf. Mc 3,35). Cum pot fi eu o mamă pentru Isus? Foarte simplu, acceptându-l și făcându-l cunoscut celor din jurul meu, precum și împlinind voința lui Dumnezeu. Care este voința lui Dumnezeu, astăzi, cu privire la mine?
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: