EVANGHELIA
L-au văzut pe Isus umblând pe mare.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,16-21
Când s-a înserat, discipolii lui Isus au coborât la mare şi, urcându-se într-o barcă, au venit dincolo de mare, la Cafarnaum. Se făcuse deja întuneric, iar Isus încă nu venise la ei. 18 Marea era agitată, pentru că sufla un vânt puternic. 19 Când au ajuns la douăzeci şi cinci – treizeci de stadii, l-au văzut pe Isus umblând pe mare şi fiind aproape de barcă. I-a cuprins frica, 20 dar el le-a zis: “Eu sunt. Nu vă temeţi!” 21 Atunci au voit să-l ia în barcă şi îndată barca a ajuns la ţărmul spre care se îndreptau.

Cuvântul Domnului

Vin înaintea ta, Doamne, sărac și nevrednic. Tu mă primești cu atâta dragoste. Prin efortul meu din timpul acestei meditații, vreau să îți mulțumesc câtuși de puțin pentru bunătatea ta. Fă astfel încât să nu cedez niciodată în fața temerilor mele, știind că tu ești mereu alături de mine.

Vremuri grele

Momentele din viața noastră pot fi simbolizate în mod adecvat de această pagină evanghelică: ape agitate, întuneric și un avans… redus. Uneori, apele sufletului nostru sunt agitate de emoțiile noastre necontrolate, de mândrie sau de vanitate; ne pierdem simțul direcției și ni se pare că vâslim în zadar. Ar putea fi altfel dacă Cristos nu se află în barca noastră? Atunci când ne luptăm, ar trebui să analizăm viața noastră de rugăciune. Aici, poate, se află răspunsul la unele dintre dificultățile noastre!

EU SUNT!

Răspunsul lui Isus la teama ucenicilor săi este un cuvânt maiestuos. Tradus aici prin Eu sunt, literal, în limba greacă, este numele divin folosit de Dumnezeu atunci când i-a vorbit lui Moise din tufișul aprins. Este un nume care vorbește despre prezență și putere. Dumnezeu nu privește ineficace, de la distanță, chinurile noastre. El vine în ajutorul nostru, așa cum face cu ucenicii din această relatare.

Portul sigur

Sosirea instant a bărcii la țărm descrisă în acest fragment evanghelic este foarte greu de imaginat. Pentru ucenici, trebuie să fi fost aproape ca și cum s-ar fi trezit dintr-un coșmar, trecând de la pericolul apelor agitate din mijlocul mării la faptul că se aflau deja cu Cristos la țărm. Ce ne-ar putea spune acest lucru? Poate că, odată ce ne hotărâm să-l luăm pe Cristos în „barca” noastră, într-un fel, am ajuns deja la destinație.

Doamne, ajută-mă să nu mă las purtat de apele agitate ale mândriei, vanității și senzualității mele. Când nu fac niciun progres, pe cine trebuie să dau vina, în afară de mine însumi? Mă încred în îndurarea ta. Prezența ta dumnezeiască mă liniștește. Doamne, nu-mi părăsi niciodată „barca”!

Voi face astăzi o vizită în fața Sfintei Taine a Euharistiei pentru a-mi reînnoi încrederea deplină în Cristos.

Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com

Urmăriți și: