MESAGERI AI PĂCII

EVANGHELIA
Pacea voastră va rămâne peste el.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,1-12
În acel timp, Domnul a ales alţi şaptezeci şi doi şi i-a trimis doi câte doi înaintea sa în toate cetăţile şi locurile pe unde avea să treacă el 2 şi le-a spus: “Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători în secerişul lui! 3 Mergeţi! Iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor! 4 Nu luaţi cu voi nici pungă, nici desagă, nici încălţăminte şi nu salutaţi pe nimeni pe drum! 5 În casa în care intraţi, spuneţi mai întâi: «Pace acestei case!» 6 Şi dacă acolo este vreun fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el. Dacă nu, se va întoarce la voi. 7 Rămâneţi în casa aceea; mâncaţi şi beţi ceea ce vor avea, căci vrednic este lucrătorul de plata sa! Nu vă mutaţi din casă în casă! 8 Când intraţi într-o cetate şi vă primesc, mâncaţi ceea ce este pus înaintea voastră, 9 vindecaţi bolnavii din ea şi spuneţi-le: «S-a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu!» 10 Dar dacă intraţi într-o cetate şi nu vă primesc, ieşiţi în pieţele ei şi spuneţi: 11 «Chiar şi praful care s-a prins de picioarele noastre din cetatea voastră îl scuturăm împotriva voastră. Dar să ştiţi aceasta: împărăţia lui Dumnezeu este aproape!» 12 Vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea”.
Cuvântul Domnului
Isuse, vin înaintea ta și te rog să-mi împărtășești dorințele tale, pentru ca ele să devină și ale mele. Aștepți să fiu impresionat de suferințele nenumărate ale acestei lumi și să mă rog pentru mai mulți lucrători în seceriș. Ajută-mă să fiu un semănător de pace în această lume.
I-a trimis doi câte doi…
Isus și-a trimis ucenicii să pregătească terenul înaintea Lui. Ei trebuiau să dea mărturie despre propria lor experiență, despre modul în care propriile lor vieți au fost schimbate prin relația cu Învățătorul și astfel să trezească în ascultătorii lor dorința după o întâlnire la fel de transformatoare cu Isus. Când Isus ar fi ajuns în respectivele orașe, ar fi găsit inimi deja receptive la cuvintele sale: un teren bun pentru a semăna semințele vieții veșnice. Și astăzi Domnul ne trimite înaintea lui în casele, pe străzile și în locurile publice pe care le frecventăm. Suntem chemați să fim martorii săi, de foarte multe ori nici măcar prin cuvintele noastre, ci, în primul rând, prin mărturia sinceră și fără prefăcătorie a unui creștin care se străduiește cu adevărat și cu bucurie să trăiască potrivit Evangheliei. O astfel de mărturie reprezintă o invitație puternică adresată celorlalți de a se interesa de secretul care stă la baza rodniciei vieții de credință și de a predispune inimile lor pentru acțiunea transformatoare a harului.
Nu luați cu voi…
Isus și-a trimis ucenicii în misiune fără sprijinul unor garanții materiale. El a vrut ca aceștia să învețe că succesul slujirii lor nu se afla în garanții omenești, ci în puterea Cuvântului său care acționa în ei. La fel cum trebuiau să se bazeze pe providența lui Dumnezeu pentru a-și asigura nevoile materiale – mâncare, băutură sau o altă pereche de sandale – tot așa, ba chiar mai mult, trebuiau să se bazeze pe ajutorul Domnului, și nu pe discursurile și elocvența lor, pentru a sluji în mod eficient. Mândria își poate face loc chiar și în viața noastră spirituală și în activitatea apostolică în modalități foarte subtile. De prea multe ori suntem tentați să ne planificăm până și ultimul punct și ultima virgulă, lăsându-i lui Dumnezeu un cadru restrâns pentru a ne asigura „pâinea cea de toate zilele”. Dacă atenția noastră va fi mult prea ocupată cu „studierea hărții” pe care ne-am trasat-o, riscăm să nu sesizăm indicațiile suave ale Duhului care ne îndeamnă să dăm mărturie despre iubirea lui Dumnezeu.
Pace acestei case!
Isus ne îndeamnă să fim semănători de pace – fără discriminare. Isus nu le cere ucenicilor să evalueze vrednicia celorlalți înainte de a le oferi binecuvântarea păcii. Nu este treaba ucenicilor să judece meritele celor cărora trebuie să le slujească. Ei sunt chemați să fie semănători, care răspândesc în mod gratuit Vestea Bună pe care au avut privilegiul să o primească în dar și să lase în seama lui Dumnezeu să fructifice acea sămânță. Nu trebuie să păstrăm pentru noi ceea ce am primit, ci să o oferim gratuit. Pacea care împărtășită altora se va înmulți și se va întoarce asupra noastră ca o binecuvântare, chiar și atunci când nu este bine primită de cei cărora le este oferită. Dimpotrivă, pacea neîmpărtășită se va „usca” și se va „ofili”.
Suntem noi, oriunde am merge, semănători de pace?
Doamne Isuse, ajută-mă să fiu conștient că sunt trimis de tine în fiecare zi, nu doar atunci când mă simt, concret, angajat în apostolat, ci în fiecare clipă, grație Duhului Sfânt care locuiește în mine. Tu ai voit să fac experiența iubirii tale și mă îndemni să trăiesc cea mai profundă bucurie iubind așa cum iubești tu. Acordă-mi harul de a fi un adevărat semănător de pace, să reflect cu adevărat iubirii ta celor pe care îi întâlnesc în fiecare zi. Ajută-mă să dăruiesc în mod gratuit ceea ce am primit de la tine și să fiu capabil să recunosc îndemnurile tale blânde, acceptând să fiu un instrument al iubirii tale.
Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, îmi voi rezerva un moment pentru a mă gândi la o persoană pe care o cunosc pe care aș putea să o consider nevrednică pentru a-i împărtăși darul păcii. Voi manifesta un gest prin care să exprim față de respectiva persoană dorința de pace, motivat de gândul că, prin mine, Isus își exprimă dragostea față de acea persoană.
Pentru o reflecție suplimentară:
Meditați la Rugăciunea Sfântului Francisc.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și:
