MIROS FRUMOS

Se spune despre sfânta Magdalenna de Pazzi că știa după miros când mama sa se împărtășea:

– Ce bine miroși, mamă! îi spunea aceasta.

– A ce miros, fiica mea? o întreba mama.

– Miroși a Isus.

Prin împărtășanie căutăm să identificăm sentimentele noastre cu sentimentele lui Isus Cristos, după cum ne spune sfântul Paul (Fil 2,5).

Aceasta trebuie să se observe după aceea în viața noastră: nu în mirosul pe care îl emanăm, ci în modul nostru de a ne comporta.

Uneori e posibil să ne descurajăm văzând că ne împărtășim și continuăm să fim apăsați de aceleași defecte ale noastre. Dar ce ar fi de noi dacă nu ne-am împărtăși?

Pe de altă parte, împărtășania nu este pentru îngeri, ci pentru oameni. Nu ne împărtășim pentru că merităm, ci pentru că avem nevoie. La ceea ce pot și trebuie să aspir mai mult este să fiu cât mai puțin nedemn posibil.