MOARTE ȘI ÎNVIERE

EVANGHELIA
Îl vor condamna la moarte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 20,17-28
În acel timp, urcând Isus spre Ierusalim, i-a luat deoparte pe cei doisprezece discipoli şi le-a spus pe drum: 18 “Iată, noi urcăm la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâinile arhiereilor şi ale cărturarilor, îl vor condamna la moarte, 19 îl vor da pe mâinile păgânilor ca să fie batjocorit, biciuit şi răstignit, dar în a treia zi va învia!” 20 Atunci, s-a apropiat de el mama fiilor lui Zebedeu cu fiii ei, s-a prosternat înaintea lui ca să-i ceară ceva. 21 El i-a zis: “Ce vrei?” I-a spus: “Porunceşte ca aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta şi unul la stânga ta, în împărăţia ta!” 22 Atunci Isus, răspunzând, a zis: “Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi potirul pe care am să-l beau eu?” I-au spus: “Putem”. 23 El le-a zis: “Potirul meu îl veţi bea, însă a sta la dreapta şi la stânga mea nu ţine de mine să dau, ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit de Tatăl meu”. 24 Când au auzit ceilalţi zece, au fost cuprinşi de indignare faţă de cei doi fraţi. 25 Dar Isus, chemându-i, le-a zis: “Ştiţi că cei care conduc neamurile le domină şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor. 26 Între voi să nu fie aşa. Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi să fie sclavul vostru 27 şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul vostru 28 aşa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi!”
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, și astăzi mă confrunt cu greutatea crucii. Cât de mult mă apasă! Amintește-mi încă o dată adevărul legământului pascal – deși crucea apasă asupra mea puternic: trebuie să mori pentru a avea viață. Doamne, dă-mi viața celor înviați. Tu care nu L-ai cruțat pe propriul tău Fiu, nu-mi vei oferi și mie toate harurile pe care ți le cer?
Prevestirea pătimirii
Aceasta este a treia prezicere a pătimirii lui Cristos din Evanghelia după Sfântul Matei. Cristos trebuia să sufere așa cum au suferit și ceilalți slujitori ai lui Dumnezeu. Poporul a vrut să-l ucidă pe Ieremia. David a trebuit să fugă de propriul său fiu în exil. Moise a fost împiedicat să intre în Țara Făgăduinței. Ilie a fugit în pustiu pentru a evita mânia Izabelei. Cu toate acestea, când Cristos și-a prezis propria suferință și moarte, a fost privit cu neîncredere. Ucenicii au fost neîncrezători, așa cum putem fi și noi uneori. Cristos i-a mustrat pe ucenici pe drumul spre Emaus: „O, nepricepuților și greoi de inimă în a crede toate cele spuse de profeți! Oare nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?”. Cu ajutorul Evangheliilor și al învățăturilor Bisericii, haideți să ne reafirmăm credința în Mântuitorul suferind și să acceptăm propriile noastre suferințe, imitându-l pe Cristos, în acest Post Mare.
„Putem!”
Doi frați au căutat un favor special, o onoare deosebită – să stea la dreapta și la stânga lui Isus. Erau plini de entuziasm – acești “fii ai tunetului” – cu aspirații înalte pentru viitor și cu inimi pline de fidelitate. I-au cerut lui Isus ceva bun și au cerut împreună. Ei au vorbit o singură dată în tot fragmentul, cu un „Putem!” rostit în gura mare. Și totuși, ce era în paharul pe care frații au fost invitați să îl bea? Apă, sau vin, sau… oțet? Paharul era pătimirea lui Cristos. Aveau să sufere nu doar individual, ci și ca frați, ca prieteni comuni ai lui Isus, ca Biserică.
„A treia zi va învia!”
Fiul Omului va învia într-adevăr din morți după suferințele sale – liturgic vorbind, când cele patruzeci de zile ale Postului se vor fi încheiat. Nu uitați niciodată Duminica Paștelui, chiar și atunci când vă simțiți ca în Vinerea Mare. Isus și-a trăit pătimirea pentru că a fost înflăcărat de iubire față de noi. El a înviat pentru că moartea nu l-a mai putut reține. În chiar gestul morții sale, Isus ne-a arătat că iubirea înseamnă să ne oferim viața pentru alții. Atunci când sacrificiul nostru personal pare să ducă la moarte, putem fi siguri că Isus ne va învia.
Doamne Isuse, dă-mi curajul de a răspunde „Pot!” ori de câte ori îmi este rezervată crucea în viață. Cu Tine, Doamne Isuse, toate lucrurile sunt posibile. Pot chiar să accept și crucea împreună cu tine, pentru că știu că ea duce la viață.
Părinte ceresc, astăzi, prin harul Tău, voi cultiva un sentiment de recunoștință față de Cristos care a suferit din dragoste pentru mine.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și:
