MOARTEA ȘI IMPOZITELE
EVANGHELIA
Îl vor ucide pe Fiul Omului, dar a treia zi va învia. Fiii regilor sunt scutiţi de taxă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 17,22-27
În acel timp, pe când erau adunaţi în Galileea, Isus le-a spus discipolilor săi: “Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor. 23 Îl vor ucide, dar a treia zi va învia”. Iar ei s-au întristat foarte mult. 24 După ce au venit la Cafarnaum, cei care încasau contribuţia s-au apropiat de Petru şi i-au zis: “Învăţătorul vostru nu achită cele două drahme?” 25 El a spus: “Da!” Venind în casă, Isus i-a luat-o înainte, spunând: “Simon, ce crezi, regii de pe pământ de la cine iau taxa sau tributul: de la fiii lor sau de la străini?” 26 Când el a spus: “De la străini”, Isus i-a zis: “Aşadar, fiii sunt scutiţi. 27 Totuşi, ca să nu-i scandalizăm, mergi pe ţărmul mării, aruncă undiţa şi ia primul peşte care va veni! Deschizându-i gura, vei găsi o monedă. Ia-o şi dă-le-o pentru mine şi pentru tine!”
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, cred în prezența ta alături de mine în aceste momente. Sper în tine. Știu că vei avea întotdeauna grijă de mine. Vreau ca acest timp petrecut împreună cu tine să fie un semn al iubirii mele față de tine. Nu doresc decât să-ți fac pe plac, fără să doresc vreo consolare spirituală pentru mine. Doamne, prin cuvintele și acțiunile mele, ajută-mă să recunosc măreția și slava ta.
Nu există breșă fiscală, nici măcar pentru Isus
Isus obține de la Petru recunoașterea faptului că cei care colectau impozitul la Templu nu-l considerau drept Fiul lui Dumnezeu și că nu considerau Templul ca fiind Casa Tatălui său. Prin urmare, aceștia au considerat că Isus era supus taxei. De fapt, obligându-l să plătească taxa, ei au lăsat să se înțeleagă că îl considerau un supus sau un străin. Împreună cu prevestirea Pătimirilor sale de către Isus, scena ne duce cu gândul la replica din deschiderea Evangheliei lui Ioan: „Era în lume şi lumea a luat fiinţă prin el, dar lumea nu l-a cunoscut. 11A venit la ai săi, dar ai săi nu l-au primit” (In 1,10-11). Cât de mult trebuie să-i fi frânt inima lui Cristos să se vadă nedorit printre cei pe care a venit să îi salveze. Și cât de des îl lăsăm pe Cristos singur în bisericile și capelele noastre, fără ca nimeni să îl viziteze sau să îi recunoască prezența acolo.
Un loc în care Cristos este binevenit
Ce înseamnă pentru noi să-l primim pe Cristos în viața noastră? Aceasta trebuie să fie mai mult decât o simplă emoție. În schimb, trebuie să fim deschiși față de prezența celui care vine să își facă locuință printre noi și să ne împărtășească adevărata viață. Avem un Dumnezeu care este aproape de noi și care dorește o relație specială cu noi. El dorește timpul și atenția noastră. A-l primi pe Cristos în viața noastră înseamnă să-l recunoaștem nu ca pe un străin care vine de departe cu dorința de a se impune, ci ca pe Domnul nostru personal – ca pe Domnul și Mântuitorul nostru. Voința lui trebuie să domnească în viața noastră și să ne dirijeze comportamentul. Trebuie să recunoaștem că numai el este Cuvântul vieții și trebuie să ne orientăm viața mereu către el, în ascultare iubitoare. Rodul acestui fapt va fi pacea interioară și bucuria profundă.
O societate fără Cristos este pustie și confuză
Putem vedea, în zilele noastre, cât de frecvent i se refuză lui Cristos intrarea în lume și cât de des este marginalizat de mulți dintre cei care au o influență semnificativă asupra societății și culturii noastre. El este exclus în mod deliberat din lumea politicii, din lumea științei, a artelor, a afacerilor, a dreptului și a medicinei. Adesea, este abordat în mass-media doar atunci când aceasta alege să îl ridiculizeze. Ca urmași ai lui Cristos, trebuie să îl readucem pe Domnul în fiecare sferă a activității umane, pentru că o lume fără Cristos reprezintă o lume care nu își cunoaște nici originea, nici destinul și care se va întoarce împotriva omului.
Isuse, dă-mi curajul de a-ți face simțită prezența în lumea din jurul meu. Fă-mă să nu mă tem să arăt că credința în tine reprezintă scopul vieții mele și că aceasta oferă sens la tot ceea ce fac. Permite-mi să dau mărturie mereu despre bucuria pe care o simt, trăind mereu conform legii tale.
Voi găsi timp, astăzi, pentru a petrece cu Cristos în fața Preasfântului Sacrament, sau voi găsi o modalitate de a oferi mărturie despre Cristos, în contextul ocupațiilor mele, manifestându-mi credința în mod public.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și:
