Un vizitator într-un spital de nebuni îi întreba pe diverși indivizi internați motivul pentru care se aflau acolo. În cele din urmă, îl întrebă pe unul dintre ei:

– Dumneavoastră de ce sunteți aici?

– Foarte simplu, răspunse, pentru că nu mă lasă să ies.

Ceea ce nebunul spunea era adevărat. Însă nu spune tot adevărul. Nu spune de ce nu este lăsat să iasă.

Se spune adevărul pe jumătate este cea mai mare minciună. Ceea ce spunem, oricui am spune, trebuie să fie adevărat, întrucât toți avem dreptul de a nu fi mințiți. Însă nu avem dreptul de a ști totul despre toți. Există ceva sacru, intimitatea fiecăruia, la care nimeni nu are dreptul și, de asemenea, nu avem obligația de a o face cunoscută dacă nu vrem.

Intimitatea o facem cunoscută celor intim apropiați și o facem pentru că vrem aceasta, în mod liber. Cel care își dezvăluie intimitatea oricui, o face pentru că o prețuiește puțin și, desigur, nu greșește, întrucât, întradevăr, valorează puțin.

Sinceritatea constă în a spune ceea ce trebuie să spunem și cui trebuie să spunem.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2013