EVANGHELIA
Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,35-10,1.6-8
În acel timp, Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, predicând evanghelia împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice neputinţă. 36 Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite şi părăsite ca nişte oi care nu au păstor. 37 Atunci le-a spus discipolilor săi: “Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. 38 Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui!” 10,1 Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge şi să vindece orice boală şi orice neputinţă. 6 Şi le-a spus: “Mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel! 7 Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor». 8 Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi”.

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, luminează-mă prin Sfintele Scripturi! Împărăția cerurilor este aproape de mine, dar uneori mă simt ca o oaie lipsită de păstor. Învață-mă așa cum i-ai instruit pe cei Doisprezece, astfel încât să pot înțelege Cuvântul tău și ajută-mă să te urmez cu fidelitate.

Suntem istoviți și părăsiți

De unde să găsească Biserica vocații pentru preoție, pentru viața consacrată și pentru sfânta căsătorie, când chiar și micul grup de credincioși care îl urmează cu adevărat pe Cristos este „istovit și părăsit”? Cu toții ne simțim uneori lipsiți, zdrențăroși și nepregătiți pentru a ne îndeplini misiunea. Chiar și micile sarcini zilnice ne pot bulversa. Nu vă temeți, însă, niciodată! Când Isus s-a uitat la urmașii săi, nu s-a mândrit cu un grup strălucit de apostoli. Mai degrabă, „i s-a făcut milă”. Suntem asemenea unor oi caraghioase, nu unor lei impunători, iar Domnul știe acest lucru. Sarcina încredințată nouă – Bisericii – va părea întotdeauna mare și grea, dar Domnul ne cere să fim umili și să ne încredem în el, pentru că el este Stăpânul secerișului.

Doar Doisprezece?

Știm din alte relatări evanghelice că Isus a trimis mai mult de doisprezece ucenici, dar aici Sfântul Matei îi menționează doar pe cei doisprezece. Ce înseamnă atât de puțini lucrători la o lucrare atât de mare? Fragmentul evangelic de astăzi ne oferă o altă ilustrare a „logicii a lui Dumnezeu”. El l-a ales pe Abraham și a hotărât ca prin el toate popoarele vor găsi binecuvântare. A pregătit poporul său Israel pentru a fi sfânt, pentru a deveni „lumină a neamurilor”. L-a ales pe profetul Iona pentru a predica în imensul oraș Ninive. Dumnezeu îi alege pe aleșii săi pentru că îi iubește și pentru ca prin ei cei mulți pot fi salvați. Biserica poate părea mică, dar este chemată să fie mereu sfântă, de dragul celor mulți care se află în afara „zidurilor” ei.

Misiunea noastră

Așadar, să înceapă aventura! Să propovăduim Cuvântul, să vindecăm bolnavii, să îl slujim pe aproapele… Miza este într-adevăr mare, dar dacă începem să facem totul cu generozitate, începând cu cei puțini („oile pierdute ale casei lui Israel”), vom contribui, prin harul lui Dumnezeu, la salvarea celor mulți („secerișul este mare”). Am primit darul iubirii și al îndurării lui Cristos în mod gratuit; acum trebuie să oferim acest dar și altora, fără să calculăm costurile.

Doamne Isuse, te rog, dă-mi curajul de a nu dispera înțelegând amploarea sarcinii care a fost încredințată Bisericii. Vreau să fiu și eu ucenicul tău; tânjesc după prietenia cu tine. Te rog să rămâi alături de mine, Stăpâne al secerișului!

Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, voi căuta noi modalități de a propovădui cu îndrăzneală Cuvântul tău.

Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: