O IDENTITATE CARACTERIZATĂ DE SPIRITUL DE SLUJIRE
EVANGHELIA
Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 17,7-10
În acel timp, Isus a spus: “Cine dintre voi, având un servitor la arat sau la păstorit, când acesta se întoarce de la câmp îi va spune: «Vino îndată şi aşază-te la masă!» 8 Nu-i va spune mai degrabă: «Pregăteşte-mi ceva pentru cină, încinge-te ca să-mi slujeşti până când voi mânca şi voi bea eu, după aceea vei mânca şi vei bea şi tu!»? 9 Oare e nevoie să-i mulţumească servitorului că a făcut cele poruncite? 10 Tot aşa şi voi, când faceţi toate cele care vă sunt poruncite, spuneţi: «Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem»”.
Cuvântul Domnului
Doamne Isuse, fă inima mea cât mai asemenea cu Inima ta; doresc să am inima unui adevărat slujitor al tău.
Slujitor al lui Dumnezeu
Biserica Catolică folosește termenul „Slujitor al lui Dumnezeu” atunci când este deschis procesul cuiva trecut din această viață în vederea unei posibile canonizări, iar Biserica se află în primii pași de investigare a vieții și activității persoanei respective. Titlul este grăitor. Astfel de persoane nu sunt cinstite pentru realizările lor omenești, oricât de mari ar fi acestea; sunt apreciate pentru identitatea lor, raportat la Dumnezeu. Sfinţenia reprezintă, în primul rând, opera lui Dumnezeu, căci numai Dumnezeu este sfânt; prin viața noastră de virtute noi participăm la sfințenia Domnului. A ne atribui singuri sfințenia ar reprezenta opusul faptului de a fi un slujitor; aceasta ar constitui încercarea de a avea ceea ce îi aparține de drept Stăpânului.
Atitudine
Cultura de astăzi critică orice lucru care „miroase” a încălcare a drepturilor omului, inclusiv sclavia, și aceasta pe bună dreptate. Dar există o diferență între a fi sclav și a fi servitor. Prima condiție este impusă unei persoane în detrimentul alegerii libere a acesteia. Cea de-a doua poate fi o dispoziție aleasă. Este o chestiune de atitudine, o chestiune de inimă. Care este atitudinea noastră față de cei pe care îi slujim în datoria și responsabilitățile noastre, în inițiativele noastre nobile? Căutăm recunoaștere, recompensă și ceea ce (credem noi) ni se cuvine? Și dacă ni se oferă o recompensă pentru serviciile noastre, cu ce dispoziție o primim? Suntem recunoscători că am avut ocazia să slujim? Slujim cu perspectiva răsplății veșnice? Cu ce atitudine acționăm atunci când ne îndeplinim îndatoririle zilnice? Ca slujitor sau ca stăpân? Ca unul care dăruiește în mod liber și din inimă sau ca unul care așteaptă să primească?
Slujitori inutili
Isus ne invită să ne înțelegem rolul, nu să renunțăm la stima noastră de sine până în punctul de a ne resemna. Aceasta ar fi o atitudine atât de contra culturală, dar esența mesajului este că trebuie să oferim ceea ce am primit. Participăm la lucrarea Creatorului și a Răscumpărătorului nostru. Marea lucrare a lui Dumnezeu este recapitularea: o aducere a tuturor lucrurilor sub domnia Sa. Pentru a realiza acest lucru este nevoie să trăim în adevăr, să avem o atitudine smerită în ceea ce privește adevărata noastră identitate. Suntem creația lui Dumnezeu; suntem făcuți copii ai Săi prin Botez și înzestrați să participăm la răspândirea Împărăției sale în această lume. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să căutăm să slujim într-un mod care să aducă slavă lui Dumnezeu și să ne străduim ca El să domnească în inimile tuturor.
Doamne Isuse, fă să recunosc darurile extraordinare pe care mi le-ai oferit și să nu caut să fiu „stăpân” asupra lor, ci să fiu dispus să le împart cu ceilalți. Fă-mă mereu conștient de identitatea de copil al Tatălui și, prin urmare, de slujitor al marelui tău plan de mântuire. Îți mulțumesc că mă accepți să particip, ca slujitor inutil, la opera ta mântuitoare.
Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, îmi voi reexamina atitudinea față de datoria față de ceilalți, pe care sunt chemat să îi slujesc; mă voi strădui să îți fiu recunoscător pentru oportunitățile pe care mi le oferi de ați fi un slujitor inutil.
Pentru o reflecție suplimentară:
Episcopul Robert Barron: Cum să dăruiești din harul care ți-a fost oferit.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: