EVANGHELIA

Erau ca oile care nu au păstor.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 6,30-34
În acel timp, apostolii s-au adunat la Isus şi i-au povestit toate câte au făcut şi au învăţat. 31 Atunci el le-a spus: “Veniţi deoparte, într-un loc retras, şi odihniţi-vă puţin!”; pentru că mulţi veneau şi plecau şi nu aveau timp nici măcar să mănânce. 32 Au plecat cu o barcă spre un loc pustiu, ei singuri. 33 Mulţi i-au văzut plecând şi şi-au dat seama. Au mers deci pe jos din toate cetăţile şi, au ajuns înaintea lor. 34 Coborând, Isus a văzut o mare mulţime şi i s-a făcut milă de ei pentru că erau ca oile care nu au păstor; şi a început să-i înveţe multe.

Cuvântul Domnului

Doamne, cred că ești alături de mine. Tu mă cunoști pe deplin și, în ciuda slăbiciunilor, păcatelor și imperfecțiunilor mele, mă iubești. Îți mulțumesc pentru dragostea ta. Astăzi îți încredințez mintea mea, inima mea și voința mea. Modelează-mă și folosește-mă așa cum dorești. Sfântă Fecioară Marie, obține-mi harul de a înțelege și de a trăi semnificația creștină a zilei de odihnă.

Odihnă necesară

Isus știa că ucenicii săi au nevoie de odihnă după ce s-au întors după lunga perioadă de activitate misionară. Avem nevoie să ne refacem energiile – fizice, mentale și spirituale. Se încadrează conform voinței lui Dumnezeu să integrăm momente de odihnă fizică în programul nostru cotidian. Isus le cere apostolilor să se retragă împreună și cu el. Odihna fizică, desigur, nu presupune lene sau dezinteres. Nu constituie un cadru în care să neglijăm angajarea noastră spirituală cu privire la Dumnezeu sau la aspectele legate de El, sau disponibilitatea de a împlini voința Lui în orice moment.

Gândul la ceilalți

Isus ne învață că a fi gata să îndeplinim voința lui Dumnezeu în orice împrejurare înseamnă și a fi mereu gata să-i slujim pe alții. Cât de frumos este atunci când familiile se relaxează împreună, când fiecare membru nu se gândește în mod egoist doar la sine! Într-o cultură în care „vacanță” este sinonim cu „trândăvie”, Isus ne amintește că, pentru un creștin, relaxarea și distracția nu sunt incompatibile cu a te gândi la alții și a-i sluji. Inima plină de compasiune a lui Isus a fost mereu activă și, chiar și cu gândul la odihnă, a fost determinat să se dăruiască oamenilor care aveau nevoie să audă Cuvântul lui Dumnezeu.

Este inima mea asemenea celei a lui Cristos? Sunt conștient de nevoile fizice și spirituale ale familiei și prietenilor mei chiar și în „ziua mea liberă”?

Gândindu-mă la Dumnezeu

Există un sens mai profund al „odihnei”: transformarea activităților noastre cu dorința de al glorifica pe Dumnezeu și de a ne exprima totala noastră dependență de El. Domnul ne-a poruncit să rezervăm o zi a săptămânii, Duminica, pentru a ne „odihni” cu El, pentru a ne îndrepta inimia și mintea spre El, pentru a-i oferi rodul muncii noastre din timpul săptămânii și pentru a primi harul de a începe o nouă săptămână. Duminica trebuie să fie punctul culminant al săptămânii unui creștin, nu doar pentru că el găsește un răgaz de la munca sa, ci pentru că își oferă toată munca sa – și pe el însuși – lui Dumnezeu Tatăl în timpul celebrării comunitare a Liturghiei, punctul central al Duminicii. Această atenție acordată lui Dumnezeu trebuie să se extindă pe toată durata odihnei duminicale, când „preocupările și datoriile noastre zilnice își pot găsi perspectiva adecvată: lucrurile materiale pentru care ne facem griji lasă locul valorilor spirituale; într-un moment de întâlnire și de schimb mai puțin tensionat putem observa adevăratul chip al oamenilor alături de care trăim. Chiar și frumusețile naturii – prea adesea mânjite de dorința de exploatare, care se întorc împotriva omului însuși – pot fi redescoperite și savurate din plin” (Sfântul Ioan Paul al II-lea, Dies Domini, 67).

Doamne Isuse, ajută-mă să găsesc în Tine adevărata mea odihnă. Tu ești izvorul a tot ceea ce este bun. Ajută-mă să-mi organizez munca și toate aspectele vieții spre dobândirea adevăratelor valori spirituale. Ajută-mă să fac din Sfânta Liturghie punctul central al fiecărei Duminicii. De asemenea, ajută-mă să folosesc Duminica pentru a putea descoperi adevăratul chip al familiei, prietenilor, colegilor și al tuturor apropiaților mei: sunt suflete pe care mă chemi să le iubesc, să le slujesc și să le apropii mai mult de tine.

Voi găsi o modalitate concretă de a mă pregăti, alături de familia mea, pentru celebrarea Liturghiei duminicale: voi reflecta asupra lecturilor de la Sfânta Liturghie, ne vom organiza să ajungem mai devreme la Biserică pentru a-l adora pe Isus în Preasfântul Sacrament, vom împlini un gest de bunătate, cum ar fi vizitarea bolnavilor sau a bătrânilor, etc.

Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com

Urmăriți și: