OMISIUNILE PRODUC LAMENTĂRI

Văduva lui Th. Roosvelt – care a fost președinte al Statelor unite între 1904 și 1909 – era o mare femeie de caracter. Odată, cineva o lăuda pentru energia de care dădea dovadă. Ea s-a limitat să spună doar atât:
– Nu am chiar așa de multă energie. Problema e că nu o risipesc lamentându-mă.
A te lamenta este ceva steril. Bine și util ar fi să înveți din propriile greșeli, să repari ceea ce se poate repara și să rectifici. Ortega y Gasset spunea că lamentările unei epoci sunt rodul omisiunilor epocii precedente, iar acest lucru se verifică atât la nivel colectiv, cât și la nivel individual.
De multe ori, anumite lucruri ne costă să le facem, nu pentru că sunt grele, ci pentru că ne lipsește forța sau cutezanța de a ne confrunta cu ele.
Așa cum afirmă un bun umorist, în toate birourile, atelierele și locurile de muncă există o serie de lucruri care nu se pot face: mereu au fost și continuă să fie imposibile… până când vine un tâmpit care nu știe aceasta și le face.
Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia, Iași, 2013
