ORA LUI ISUS
LECTURA I
Să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă!
Citire din cartea Înţelepciunii 2,1a.12-22
Spun în ei înşişi cei care nu gândesc drept: “Să-l pândim pe cel drept, căci ne deranjează, stă împotriva faptelor noastre, ne reproşează păcate împotriva legii şi ne acuză de păcate împotriva disciplinei noastre! 13 Se prezintă că are cunoaşterea lui Dumnezeu şi se numeşte pe sine fiu al Domnului. 14 A devenit pentru noi reproş al gândurilor noastre şi ne este greu şi numai să-l vedem. 15 Viaţa lui nu este asemănătoare cu a celorlalţi şi căile lui sunt diferite. 16 Suntem consideraţi de el nelegitimi, se ţine departe de căile noastre ca de necircumcizie, declară fericit sfârşitul celor drepţi şi se laudă că-l are pe Dumnezeu drept tată. 17 Să vedem dacă sunt adevărate cuvintele lui şi să încercăm ce va fi la sfârşitul lui! 18 Căci dacă cel drept este fiul lui Dumnezeu, el îi va veni în ajutor şi-l va salva din mâna celor care-i stau împotrivă. 19 Să-l testăm prin jignire şi chin, ca să cunoaştem blândeţea lui şi să ne dăm seama de răbdarea lui! 20 Să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă, căci, după cuvintele sale, el va fi supravegheat de Domnul. 21 Acestea le gândesc ei, dar se înşală: răutatea lor i-a orbit. 22 Ei nu cunosc tainele lui Dumnezeu, nu speră la răsplata sfinţeniei şi nici nu stimează recompensa sufletelor neprihănite”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),17-18.19-20.21 şi 23 (R.: 19a)
R.: Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită.
17 Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul
pentru a şterge amintirea lor de pe pământ.
18 Când cei drepţi strigă, Domnul îi aude
şi-i scapă din strâmtoarea lor. R.
19 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită
şi-i mântuieşte pe cei cu inima mâhnită.
20 Multe rele se abat peste cel drept,
dar Domnul îl eliberează din toate. R.
21 El veghează asupra fiecăruia dintre oasele sale,
nu va fi zdrobit niciunul dintre ele.
23 Domnul răscumpără sufletele slujitorilor săi,
nu vor fi pedepsiţi cei care-şi caută în el refugiu! R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,4b
Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.
EVANGHELIA
Căutau să-l prindă, dar nu venise încă ceasul lui.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 7,1-2.10.25-30
În acel timp, Isus umbla prin Galileea; nu voia să meargă în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-l ucidă. 2 Era aproape sărbătoarea iudeilor, cea a Corturilor. 10 După ce au plecat fraţii săi la sărbătoare, a urcat şi el, însă nu în văzul lumii, ci pe ascuns. 25 Unii dintre cei din Ierusalim spuneau: “Nu este acesta cel pe care caută să-l ucidă? 26 Iată, vorbeşte în public şi nu-i spun nimic! Oare au recunoscut într-adevăr conducătorii că acesta este Cristos? 27 Dar acesta ştim de unde este; când va veni Cristos, nimeni nu va şti de unde este”. 28 Atunci Isus, în timp ce învăţa în templu, a strigat şi a zis: “Voi mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt; şi totuşi nu am venit de la mine însumi, ci, într-adevăr, este unul care m-a trimis, pe care voi nu-l cunoaşteţi. 29 Eu îl cunosc pentru că vin de la el şi el m-a trimis!” 30 Atunci căutau să-l prindă, dar nimeni nu a pus mâna pe el, pentru că nu venise încă ceasul lui.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, de la începutul veacurilor, Tu ai cunoscut desfășurarea întregii istorii și planul Tău de mântuire. Tu rânduiești toate lucrurile în vederea împlinirii lor. Călăuzește-mă cu ajutorul Duhului Sfânt pentru a putea împlini mereu voința ta sfântă și pentru a dobândi viața veșnic fericită, alături de tine.
Opoziția față de Isus
Iudeii, ne spune Ioan, încercau să îl aresteze și să îl ucidă pe Isus. Mai devreme, în capitolul cinci, Ioan a precizat motivul acestei opoziții: „Pentru aceasta, iudeii căutau şi mai mult ca să-l ucidă, căci nu numai că distrugea sâmbăta, ci spunea că Dumnezeu era Tatăl său, făcându-se egal cu Dumnezeu„ (5,18). Isus era pe deplin conștient de opoziția din ce în ce mai evidentă față de învățăturile sale, față de minunile sale și față de persoana sa. În loc să meargă cu ucenicii săi la sărbătoare, Isus alege să urce în taină la Ierusalim. Ocazia era dată de sărbătoarea Corturilor, o sărbătoare de toamnă, pe durata a șapte zile, care urma Zilei Ispășirii (Lev 23,33-38). Sărbătoarea amintea de cei patruzeci de ani în care israeliții au rătăcit în pustiu, celebra prezența lui Dumnezeu alături de poporul său și așteptarea cu nerăbdare a venirii lui Mesia. Un pelerinaj la Templu în această perioadă era ceva obligatoriu (Dt 16,13-15). Profetul Zaharia anunța ziua în care toate națiunile – și nu doar Israelul – vor călători la Ierusalim pentru sărbătoarea de închinare înaintea Domnul (Zah 14,16-19). Isus nu se ascunde în timp ce se află la Ierusalim pentru sărbătoare, ci predică, în mod deschis. El continuă să propovăduiască faptul că Tatăl l-a trimis ca Fiu unic pentru a salva lumea de păcat și de moarte.
Gândurile celor răi
Fragmentul din Cartea Înțelepciunii descrie gândurile celor care încercau să-l ucidă pe Isus. Cei răi spun între ei: „Să-l pândim pe cel drept, căci ne deranjează, stă împotriva faptelor noastre, ne reproşează păcate împotriva legii şi ne acuză de păcate împotriva disciplinei noastre!”. În învățătura sa, Isus a corectat de multe ori interpretarea greșită a Legii din partea fariseilor și abuzul lor față de legea lui Moise pentru a-și acoperi nelegiuirile. Liturghia de astăzi îl identifică pe cel drept din Cartea Înțelepciunii cu Isus din Evanghelia după Sfântul Ioan. Cei răi cred că cel drept doar pretinde că îl cunoaște pe Dumnezeu, dar de fapt, în realitate, nu îl cunoaște; ei cred că afirmația cu privire la faptul că Dumnezeu este Tatăl celui drept este doar o laudă: „Se prezintă că are cunoaşterea lui Dumnezeu şi se numeşte pe sine fiu al Domnului”. Ei nu știu că Isus este Dreptul care are o adevărată cunoaștere profundă a lui Dumnezeu și care își dezvăluie filiația divină prin semne miraculoase. Isus ni-l revelează pe Tatăl și ne spune astăzi: „Eu îl cunosc pentru că vin de la el şi el m-a trimis!”. După cum scrie Sfântul Matei: „Nimeni nu-l cunoaşte pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni decât numai Fiul şi acela căruia Fiul vrea să‑i reveleze” (Mt 11,27).
Ora lui Isus
În Cartea Înțelepciunii, cei răi doresc să îl pună la încercare pe cel drept pentru a vedea dacă învățătura lui este adevărată și dacă este Fiul lui Dumnezeu. Ei complotează cu scopul de a-l insulta, tortura și condamna pe cel drept la o moarte rușinoasă. Răutatea lor i-a orbit în legătură cu adevărul afirmațiilor celui drept. Este exact ceea ce i s-a întâmplat lui Isus în noaptea de Joia Sfântă și în după-amiaza de Vinerea Mare. Iudeii, în Evanghelie, încearcă să-l aresteze pe Isus, dar nu reușesc să pună mâna pe el, pentru că nu venise încă ceasul lui Isus. Această oră a fost menționată pentru prima dată în capitolul doi al Evangheliei după Sfântul Ioan, când Maria i-a vorbit lui Isus despre lipsa vinului. „Femeie”, spune Isus, „Încă nu a venit ceasul meu” (In 2,4). Ora lui Isus se împlinește trei ani mai târziu, când a intrat în Ierusalim în Duminica Floriilor. În legătură cu această oră, Isus se va ruga: „Și ce să spun: «Tată, salvează-mă de ceasul acesta!»? Însă tocmai pentru aceasta am ajuns la ceasul acesta?” (In 12,27).
Doamne Isuse, ora ta este ora iubirii și a suferinței. Ai băut potirul amar al suferinței pentru a ne salva de blestemul morții. Ai făcut acest lucru din iubire față de Tatăl ceresc și față de întreaga omenire. Ai făcut-o din dragoste pentru mine. Te iubesc și primesc cu bucurie potirul suferinței pe care mi-l încredințezi.
Pe tot parcursul Postului Mare, am tot auzit îndemnul la convertire, privind renunțarea la păcat și la a crede în Isus, Fiul lui Dumnezeu. Astăzi, ne gândim și la cei care îl resping pe Isus și nu îl acceptă în viața lor.
De asemenea, contemplăm marea iubire a lui Isus pentru noi și darul filiațiunii divine pe care l-a dobândit pentru noi pe Cruce.
M-am convertit în acest Post?
Ce mai trebuie să fac pentru a-i permite lui Isus să pătrundă în viața mea?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: