PARADOXURILE VIEȚII CREȘTINE
LECTURA I
Domnul atotputernic îi dă puteri celui obosit.
Citire din cartea profetului Isaia 40,25-31
Cel Sfânt spune: “Cu cine mă veţi asemăna sau cu cine sunt deopotrivă?. 26 Ridicaţi-vă ochii spre înălţimi! Cine le-a creat? El face să iasă, după număr, oştirile lor şi le cheamă pe toate pe nume. De mulţimea puterii şi de mărimea tăriei, nimeni nu este lipsit. 27 De ce spui, Iacob, şi de ce vorbeşti, Israel: este calea mea ascunsă de Domnul şi judecata mea, trecută cu vederea de Dumnezeul meu? 28 Oare nu ştii sau nu ai auzit că Domnul este Dumnezeu veşnic? El, care a creat marginile pământului, nu oboseşte şi nu se osteneşte, iar inteligenţa lui nu poate fi pătrunsă. 29 El dă putere celui ostenit şi înmulţeşte tăria celui vlăguit. 30 Cei tineri obosesc, iar cei maturi se ostenesc şi se poticnesc, 31 dar cei care speră în Domnul îşi întăresc puterea, se înalţă ca pe aripi de vultur, aleargă, dar nu ostenesc, umblă, dar nu obosesc”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 102(103),1-2.3-4.8 şi 10 (R.: 1a)
R.: Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul.
1 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!
2 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale! R.
3 El îţi iartă toate nelegiuirile
şi te vindecă de orice boală.
4 El îţi răscumpără viaţa din adânc
şi te încununează cu dragoste şi îndurare. R.
8 Domnul este îndurător şi milostiv,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare.
10 El nu face după greşelile noastre,
nici nu ne răsplăteşte după fărădelegile noastre. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Iată, Domnul vine ca să mântuiască poporul său; fericiţi cei pregătiţi să iasă în întâmpinarea lui! (Aleluia)
EVANGHELIA
Veniţi la mine toţi cei osteniţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,28-30
În acel timp, Isus a luat cuvântul şi a zis: “Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă! 29 Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi alinare pentru sufletele voastre! 30 Căci jugul meu este plăcut , iar povara mea este uşoară”.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, dorința mea cea mai profundă este să ajung să mă odihnesc înaintea Ta. Voi trudi întreaga mea viață în via Ta pentru a mă bucura de odihna veșnicului Sabat. Dăruiește-mi adevărata umilință de a ști cine sunt cu adevărat. Ajută-mă să evoluez în calitate de copil al tău și de slujitor al fraților și surorilor mele.
Domnul este Dumnezeul cel veșnic
Evanghelia a fost aleasă pentru a scoate în evidență ceea ce Isaia proclamă despre Dumnezeu: Dumnezeu le dă putere celor osteniți (Is 40,29). Isaia proclamă că Dumnezeu, Creatorul nostru Atotștiutor, este Atotputernic. Nicio creatură nu este egală cu Dumnezeu în sfințenie, cunoaștere sau putere. Isaia adresează o serie de întrebări retorice care urmăresc să întărească credința poporului lui Dumnezeu și să le risipească îndoielile cu privire la intenția lui Dumnezeu de a-i salva (Ignatius Catholic Study Bible: Isaiah, 71). În contextul original, Isaia adresează cuvinte de încurajare exilaților. În timp ce exilații din Israel și Iuda ar putea fi tentați să creadă că Dumnezeu i-a uitat, adevărul este că ei L-au uitat pe Dumnezeu. Aceștia sunt reasigurați de Isaia că Dumnezeu îi va umili pe cei mândri și puternici – babilonienii și puternicii pământului – și va da putere celor smeriți și blânzi – poporul Său.
Haideți la Isus!
Adventul este anotimpul în care contemplăm prima venire, smerită (Advent) a lui Isus și ne pregătim pentru a doua sa venire, glorioasă (Advent). Și totuși, în timp ce așteptăm a doua venire a lui Isus, Evanghelia de astăzi ne invită să ne apropiem de Isus. Isus însuși ne invită cu cuvintele: „Veniți la mine!” În mod normal, nu asociem așteptarea cuiva cu înaintarea spre el. Și totuși, aceasta este o imagine a Adventului: dorința de a ne întâlni cu persoana spre care călătorim. În același timp, Isus este cu noi și ne oferă odihnă de-a lungul drumului. Paradoxurile continuă: trebuie să purtăm jugul și, cumva, această imagine a asumării unei munci dificile ne conduce la odihnă. Spre deosebire de jugul fariseilor, care îi împovărează pe oameni și le blochează drumul spre cer, jugul lui Isus este ușor și conduce cu delicatețe spre viața veșnică.
Paradoxuri
Viața creștină este plină de paradoxuri. Călătorim spre Isus, și totuși El este cu noi. Noi așteptăm a doua venire a lui Isus, și totuși suntem pelerini care merg în exil spre El. Muncim din greu pe câmpul lui Dumnezeu și totuși ne odihnim. Dacă ne smerim, vom fi înălțați. Dacă ne pierdem viața, o vom găsi. Dacă murim față de noi înșine, vom trăi. Vom fi fericiți dacă vom plânge. Vom fi fi bogați dacă suntem săraci. Ne vom strânge comori dacă le vom da săracilor. Dacă alergăm spre Dumnezeu, nu vom obosi (Is 40,31). Când sunt slab, atunci sunt puternic (2Cor 12,10).
Doamne Isuse, nu mă lăsa să fiu copleșit de învățăturile tale paradoxale. Am încredere în Tine. Știu că trebuie să mor față de mine însumi pentru ca Tu să poți trăi în mine pe deplin. Mă voi strădui să-ți imit viața și astfel să mă pot împărtăși mai deplin din Tine.
În ce fel trăiesc eu paradoxurile vieții creștine? Am încredere în Cuvântul lui Dumnezeu și în faptul că drumul către bucuria vieții cerești este unul de detașare față de plăcerile vieții pământești?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: