PE LOCURI, FIȚI GATA, START!
EVANGHELIA
Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 16,21-27
În acel timp, Isus a început să le arate discipolilor săi că trebuie să meargă la Ierusalim şi să sufere multe din partea bătrânilor, a arhiereilor şi a cărturarilor, să fie ucis, iar a treia zi să învie. 22 Atunci, Petru, luându-l deoparte, a început să-l certe, spunând: “Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Asta nu ţi se va întâmpla niciodată”. 23 Dar el, întorcându-se, i-a spus lui Petru: “Mergi în urma mea, Satană! Tu eşti o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor”. 24 Atunci Isus a spus discipolilor săi: “Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! 25 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine însă îşi pierde viaţa pentru mine, acela o va afla. 26 Aşadar, ce i-ar folosi omului de-ar câştiga lumea întreagă, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său? 27 Căci Fiul Omului va veni în gloria Tatălui cu îngerii săi şi atunci va da fiecăruia după ceea ce a făcut”.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, din pământ sunt făcut și în țărână mă voi întoarce. Tu, însă, ești din veșnicie și orice creatură ajunge să existe prin tine. Tu m-ai format în sânul mamei mele cu o grijă infinită și veghezi cu gingășie asupra mea. Sper că îmi vei îmbrățișa sufletul când voi muri pentru a fi purtat acasă, în ceruri, pentru a rămâne cu tine pentru totdeauna. Îți mulțumesc că mă veghezi și mă binecuvântezi cu iubirea ta. Primește, în schimb, dragostea mea. Îți ofer cu umilință tot ceea ce am și sunt. Doamne, ajută-mă să devin sfânt, renunțând la mine însumi, luându-mi crucea și urmându-te.
Calea purificării
În Evanghelia de astăzi, Cristos prezintă trei căi de desăvârșire creștină: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze!”. Primul pas, renunțarea de sine, este numit de unii mistici „calea purificării”. Ați remarcat vreodată că aveți nevoie de un timp de purificare pentru a progresa? Echipele de fotbaliști trebuie să muncească din greu în timpul antrenamentelor toride din lunile de vară, de două ori pe zi. Același lucru se poate spune și despre strădania noastră cu privire la dorința de sfințire; trebuie să acceptăm să fim curățați și purificați. Trebuie să urâm păcatul, să îl evităm cu orice preț, luptând împotriva ispitelor. Simțurile, emoțiile, memoria și imaginația noastră trebuie să fie puse sub imperiul credinței, al rațiunii și al voinței noastre. Viața de rugăciune presupune efort, luptă și perseverență. Îmbrățișând crucea purificării, putem avansa pe calea sfințeniei.
Calea iluminării
Un al doilea pas în viața spirituală poate fi rezumat prin „a lua crucea”. Un suflet care se află în această etapă a dobândit, deja, o anumită măsură de autocontrol asupra propriilor pasiuni, caută să evite orice păcat grav și are convingeri profunde cu privire la adevărurile de credință. Sarcina unei astfel de persoane rămâne de a progresa în bine, întărindu-se pe sine, mai ales prin practicarea carității. Trebuie să se împodobească cu virtuțile lui Cristos și să facă din Domnul și învățătura sa centrul gândurilor, afecțiunilor și acțiunilor proprii. Un astfel de suflet ar putea fi comparat cu o mamă care are deja experiență în creșterea unui copil sau cu un atlet care are cunoștințele fundamentale și performează la capacitate maximă. Cât de fericite și de echilibrate ar putea fi viețile noastre ajungând la un astfel de nivel de viață spirituală. Cristos ne invită să atingem acest nivel de prietenie cu el; tot ce trebuie să facem este să spunem „Da!”, să ne străduim și să ne încredem în harul lui Dumnezeu.
Calea unitivă
Al treilea pas în viața spirituală, calea unitivă, poate fi descrisă de cuvintele lui Cristos: „Urmează-mă!”. Odată ce trecem prin purificarea propriului trup și suflet și ne „cufundăm” în practicarea virtuții, suntem pregătiți să ne numărăm printre urmașii apropiați ai lui Cristos, sfinții! La acest nivel, vom fi detașați de lucrurile materiale, iar atenția noastră principală se va concentra asupra prezenței Creatorului în inimile noastre. Iubirea față de Dumnezeu va deveni forța motrice a vieții noastre și vom putea spune împreună cu Domnul nostru: „eu fac întotdeauna ceea ce îi place” (In 8,29). Unirea profundă cu Dumnezeu în rugăciune, faptul că nu ne împotrivim harului și stăpânirea deplină de noi înșine ne vor determina să privim crucile și necazurile cu… mare bucurie. Astfel au ajuns multe suflete să experimenteze starea de „Rai pe pământ”: Ioan Paul al II-lea, Maica, mulți soți și soții necunoscuți, studenți sau cercetători care au luat în serios chemarea lui Cristos și l-au urmat mai presus de orice.
Doamne Isuse, îți cer curajul de a continua să urmez chemarea ta la sfințenie. Ajută-mă să înțeleg unde dorești să devin tot mai asemănător cu tine și dă-mi puterea necesară pentru a mă forma în acel sfânt la care tu ai „visat” mereu. Sfântă Fecioară Marie, încredințez viața mea spirituală grijii tale materne.
Voi invita, astăzi, pe cineva să mă însoțească la Liturghia duminicală.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: