PENTRU ISUS, ORICE FECIOARĂ ESTE „FECIOARA SA”

Fernando Diaz Plaja, în „El espaniol y los pecados capitales” („Spaniolul și păcatele capitale”), culege din memoriile secolului al XVII-Iea urimătoarea întâmplare:

Protagonistul memoriilor povestește că, într-un duel, dușmanul său, doborât la pământ fiind, îi strigă:

– Nu mă omorî, „por la Virgen del Carmen” (pentru Fecioara de pe muntele Carmel)!

– Ai avut noroc – răspunse el. Ai pomenit-o pe Fecioara mea și aceasta te salvează. Dacă apelai la o alta, nu scăpai.

Preasfânta Fecioară este întotdeauna aceeași: Maica lui Dumnezeu și Maica noastră. Însă fiecare dintre sărbătorile și invocațiile sale cuprinde mesajul său, învățătura sa. Mesajul înălțării la cer este o invitație la a privi către cer, care este destinul nostru.

Maria este învățătoare în întreaga sa viață. Perioada care merge de la înălțarea Domnului până la propria sa înălțare este un indicator clar a ceea ce trebuie să fie viața unui creștin. Ea, în această etapă a existenței sale, trăiește cu picioarele pe pământ, însă cu inima în cer, unde se afla deja Fiul său, comoara sa. Eu unde îmi pun inima?