PORUNCILE IUBIRII
LECTURA I
Nu vom mai spune lucrării mâinilor noastre: “Dumnezeul nostru”.
Citire din cartea profetului Osea 14,2-10
Aşa spune Domnul: “Întoarce-te, Israel, la Domnul Dumnezeul tău, căci te-ai poticnit în nelegiuirea ta! 3 Aduceţi cu voi cuvinte potrivite şi întoarceţi-vă la Domnul! Spuneţi-i: “Îndepărtează toată nelegiuirea, primeşte ceea ce este bun şi-ţi vom aduce în schimb roadele buzelor noastre!” 4 Asiria nu ne va mântui, pe cai nu vom mai călări şi nu vom mai spune lucrării mâinilor noastre: “Dumnezeul nostru”. Căci numai în tine află orfanul îndurare. 5 Le voi vindeca apostazia, îi voi iubi de bunăvoie, căci mânia mea s-a îndepărtat de la ei. 6 Voi fi ca roua pentru Israel; el va răsări ca un crin şi-şi va întinde rădăcinile ca Libanul. 7 Ramurile lui se vor întinde şi va fi ca măslinul frumuseţea lui, iar mireasma lui, ca a Libanului. 8 Se vor întoarce şi vor locui la umbra lui; vor fi ca grâul şi vor răsări ca viţa-de-vie şi amintirea lor va fi ca a vinului din Liban. 9 Efraim, ce am eu de a face cu idolii? Îi voi răspunde şi voi privi la el. Eu sunt ca un chiparos verde, datorită mie se găseşte rodul tău. 10 Cine este înţelept să priceapă, iar cine pricepe să recunoască acestea: căile Domnului sunt drepte şi cei drepţi umblă pe ele, dar cei nelegiuiţi se poticnesc pe ele!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 80(81),6c-8a.8bc-9.10-11ab.14 şi 17 (R.: cf. 11a şi 9a)
R.: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, ascultă glasul meu!
6c Atunci am auzit un glas pe care nu-l cunoşteam:
7 “I-am descărcat povara de pe umeri
şi mâinile lui au pus coşul jos.
8a În strâmtorarea ta, ai strigat la mine şi eu te-am eliberat. R.
8bc Ţi-am răspuns din locul tainic al tunetului,
te-am pus la încercare la apele de la Meriba.
9 Ascultă, poporul meu, vreau să dau mărturie împotriva ta;
o, de m-ai asculta, Israele! R.
10 Să nu fie în mijlocul tău niciun alt dumnezeu,
să nu te prosterni niciunui dumnezeu străin!
11ab Eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
care te-am făcut să urci din ţara Egiptului! R.
14 O, de m-ar asculta poporul meu,
de-ar umbla Israel pe căile mele!
17 L-aş hrăni cu cel mai bun grâu
şi l-aş sătura cu miere din stâncă”. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,17b
“Convertiţi-vă, spune Domnul, pentru că împărăţia cerurilor s-a apropiat!”
EVANGHELIA
Domnul Dumnezeul tău este singurul Dumnezeu, pe el să-l iubeşti!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,28b-34
În acel timp, unul dintre cărturari s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: “Care este prima dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: “Prima este: «Ascultă Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta!» 31 A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!» Nu este nicio altă poruncă mai mare decât acestea”. 32 Cărturarul i-a zis: “Bine, învăţătorule, adevărat ai spus că el este unul singur şi că nu este altul în afară de el 33 şi a-l iubi pe el din toată inima, din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele”. 34 Isus, văzând că a răspuns inteligent, i-a spus: “Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-l mai întrebe.
Cuvântul Domnului
Doamne Dumnezeule, te iubesc mai presus de toate. Doresc să te iubesc din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul și cu toată puterea mea. Nu pot face acest lucru decât cu ajutorul harului tău. Dăruiește-mi darul harului tău și revarsă dragostea ta dumnezeiască în inima mea.
Respingerea zeilor falși și închinarea singurului Dumnezeu adevărat
Toate cele trei texte liturgice de astăzi se referă la necesitatea de a respinge zeii falși și de a ne întoarce cu iubire la singurul Dumnezeu adevărat. În prima lectură, avem concluzia Cărții lui Osea, în care profetul îl îndeamnă pe Israel să se întoarcă la Domnul Dumnezeu. Îndemnul lui Osea ia forma unei rugăciuni care recunoaște nevoia noastră de a fi iertați. Cu toții am păcătuit împotriva lui Dumnezeu și trebuie să implorăm iubirea sa milostivă. Cu toții trebuie să-i oferim lui Dumnezeu o jertfă plăcută și o închinare sinceră. Întoarcerea noastră la Dumnezeu înseamnă să ne punem speranța și încrederea în El și nu în puterile pământești, cum ar fi forțele militare sau politice – reprezentate în Cartea lui Osea de Asiria și de caii lor de război. Trebuie să renunțăm la idolatria păcatului. Așa cum spune Osea: „nu vom mai spune lucrării mâinilor noastre: “Dumnezeul nostru””. Aceasta este, așadar, calea către Dumnezeu: să renunțăm la păcat, să cerem iertare Domnului, să ne încredem în El și să îi oferim o închinare sinceră.
Reacția lui Dumnezeu la convertirea noastră
După ce ne învață calea spre Dumnezeu, Osea analizează reacția pe care o are Dumnezeu la convertirea inimii noastre. Pe de o parte, Dumnezeu se va îngriji de rănile noastre, provocate de păcate, prin iertare și vindecare spirituală. Ne va purifica pentru că ne iubește și își va îndepărta mânia de la noi, chiar și în condițiile în care am fost necredincioși față de legământul său. Pe de altă parte, vom deveni parte din familia lui Dumnezeu (Os 1,10) și vom fi întăriți să aducem roade pentru Împărăția lui Dumnezeu. Osea transmite acest adevăr prin imaginea unei flori care înflorește, a unui măslin strălucitor, a parfumului de cedru, a unei vii roditoare, a grâului abundent și a vinului de calitate. Efraim este menționat pe tot parcursul cărții Osea. Deși era doar unul dintre cele zece triburi ale Regatului de Nord al lui Israel, Efraim este amintit uneori cu referire la toate cele zece triburi. Umilirea lui Efraim, prin invazia asiriană din 723 î. Cr., este evocată astăzi și a fost, de asemenea, menționată și la începutul Cărții lui Osea. Astfel, Cartea lui Osea începe și se încheie cu promisiunea că Dumnezeu va înlătura domnia casei lui Israel – Regatul de nord. Cu toate acestea, Dumnezeu va fi milostiv cu casa lui Iuda – Regatul de Sud ( Os 1,4-7). Sfârșitul Cărții lui Osea servește drept avertisment de a nu fi asemenea locuitorilor Regatului de Nord și de a nu cădea în idolatrie.
Iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui
În Evanghelie, cărturarul se apropie de Isus cu bună-credință și îi pune o întrebare justificată: „Care dintre cele 613 porunci ale Legii lui Moise este cea dintâi?”. Ca răspuns, Isus citează din Cartea Deuteronomului (6,4-5), mare mărturisire de credință a lui Israel. Această mărturisire conține un adevăr important: Domnul nu este doar singurul Dumnezeu al lui Israel, ci este singurul și adevăratul Dumnezeu al întregii lumi. Iubirea trebuie să fie răspunsul nostru la iubirea lui Dumnezeu: iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de toți oamenii. Cărturarul aprobă răspunsul lui Isus și adaugă că iubirea față de Dumnezeu și aproapele valorează mai mult decât toate arderile de tot și jertfele oferite în Templu. Cărturarul nu știa că Isus avea să înlocuiască în curând sacrificiile animalelor, care erau practicate în Vechiul Templu și care nu puteau îndepărta păcatul în mod definitiv, cu singurul sacrificiu eficient, pe Cruce, în calitate de Miel al lui Dumnezeu. Jertfa lui Isus „desăvârșește atât Porunca Iubirii, cât și jertfele Vechiului Legământ. Asemenea jertfelor din templu, Isus va fi consumat în întregime de jertfirea sa de sine. Cu toate acestea, valoarea jertfei lui Isus este infinit mai mare decât cea a arderilor de tot din templu, datorită iubirii față de Dumnezeu Tatăl cu care a fost oferită. Jertfa desăvârșită a lui Isus devine izvorul și modelul iubirii creștinilor! (Mary Healy, Evanghelia după Marcu, pag. 248). Cărturarul, după cum remarcă Isus, nu era departe de Împărăția lui Dumnezeu, dar aceasta înseamnă că încă nu îi permisese lui Dumnezeu să domnească pe deplin în inima lui. Isus îl încurajează pe cărturar și îl provoacă să continue să caute Împărăția. Această încurajare și provocare se extinde și la fiecare dintre noi.
Doamne Isuse, îmi doresc din toată inima și din tot sufletul să trăiesc conform celor două porunci ale iubirii. Luminează-mi mintea pentru a ști cum să-l iubesc atât pe Dumnezeu cât și pe aproapele și îmbărbătează-mi inima pentru a fi dispus să-mi dau viața în folosul ceilalți.
Cum pot pune în practică porunca de a-l iubi pe Dumnezeu mai presus de toate lucrurile?
Este ceva pe care îl pun mai presus de Dumnezeu?
Cum pun în practică porunca de a-mi iubi frații și surorile? Mă pun pe mine înaintea lor sau caut să le slujesc?
Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: