PREZUMȚIA

În prima ispită, Satana l-a provocat pe Domnul: … spune ca pietrele acestea să devină pâini! Am reflectat deja asupra faptului că această ispită a debutat cu o subtilă punere la îndoială a identității lui Isus ca Fiu al lui Dumnezeu. În continuare, însă, Diavolul a continuat să îl ispitească pe Isus făcând cu privire la el o anume presupunere. Diavolul a presupus că Isus era atât de înfometat din cauza postului de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, încât ar fi acceptat cu bucurie ocazia de a transforma pietrele în pâini pentru a-și astâmpăra foamea.

Mai întâi de toate, acest lucru dezvăluie nesăbuința Diavolului. Se pare că Cel Rău credea că Isus ar fi ales mâncarea pentru stomacul Său în detrimentul hranei spirituale de a sluji voinței Tatălui din Ceruri, obținută în cele patruzeci de zile de rugăciune și post în mediul arid și aspru al pustiului. Deși Domnul a respins această ispită, noi nu reușim de fiecare dată.

Atunci când Diavolul decide să ne ispitească, el presupune, cumva, că suntem „flămânzi” și dispuși să facem ceea ce este necesar pentru a ne potoli „foamea”. Această „foame” nu este doar după mâncare, ci poate fi reprezentată de orice dorință exagerată pe care o avem de „a ne sătura”. Puteți descoperi astfel de dorințe exagerate în viața dumneavoastră, amintindu-vă la care vă gândiți cel mai mult, ce vă obsedează, ce doriți cu înflăcărare. Din păcate, Diavolul are adesea dreptate în ceea ce ne privește. Adesea alegem ceea ce este cel mai ușor și mai încântător, mai satisfăcător și mai ușor de procurat. Diavolul ne spune: Meriți acest răsfăț. L-ai câștigat. Răsplătește-te. Sau, ne poate ispiti spunându-ne: Este prea greu. Se cere prea mult de la tine. Nu te obosi în acest mod.

Fiecare creștin trebuie să se concentreze asupra unui singur lucru. Trebuie să alegem împlinirea voinței lui Dumnezeu indiferent de situație, chiar și atunci când voința Domnului presupune și sacrificii. Pentru a realiza cu mai mare ușurință acest lucru, trebuie să fim mereu conștienți de acele lucruri care îi pot oferi diavolului posibilitatea de a face anumite presupuneri în privința noastră. Știe diavolul că obișnuiești să cauți satisfacția în mâncare sau băutură? Cu siguranță te va ispiti în legătură cu acestea. Știe diavolul că te confrunți cu lenea? Atunci aceasta va fi o altă strategie pe care o va folosi împotriva ta. Scopul nostru trebuie să fie acela de a identifica acele ispite pe care diavolul le va presupune cu privire la noi și să ne străduim să ne purificăm în obiceiurile noastre, astfel încât presupunerile Celui Rău să fie combătute.

Gândiți-vă la ceea ce ar putea presupune Diavolul cu privire la dumneavoastră. Când Domnul a fost ispitit pentru a-și astâmpăra foamea în detrimentul fidelității față de voința Tatălui, alegerea sa a fost ușoară. Satisfacerea trupului său nu însemna nimic pentru Isus, deoarece el avea o modalitate mult mai profundă de a fi mulțumit. Hrana și mulțumirea lui erau să împlinească voința Tatălui. Trebuie să ne străduim să îl imităm pe Domnul și să alegem întotdeauna să împlinim voința Tatălui, indiferent de consecințe. Dacă vom proceda astfel, vom descoperi că ispitele Diavolului nu sunt doar zadarnice, ci și nebunești.