PRIETENI CA TINE

Doi prieteni străbăteau o pădure, când, deodată, apăru un urs. Cel mai rapid dintre cei doi fugi fără să se gândească la celălalt care, pentru a se salva, se aruncă la pământ, prefăcându-se că este mort.

Ursul, crezându-l mort, îl mirosi și plecă mai departe. Părea ca și cum i-ar fi spus ceva.

– Ce ți-a spus? îl întrebă cel care fugise.

– Mi-a spus să nu am încredere în prieteni ca tine (Lev Tolstoi).

Prietenul care nu este capabil să-și riște viața pentru un prieten nu este prieten. Nu putem să rezolvăm toate problemele sau greutățile prietenilor noștri, însă trebuie să punem în joc toate facultățile noastre.

Dacă atunci când vedem la un prieten o greșeală, ceva care ar putea să-i dăuneze, nu-l avertizăm și nu-l ajutăm, nu avem dreptul de a ne numi prieteni.

De multe ori, teama că i-ar părea ca fiind rău ceea ce facem sau că nu ne va lua în seamă ne împiedică să acționăm. În acest caz, dăm mai multă importanță faptului de a păstra o bună impresie decât prieteniei.

Prietenul se gândește, în primul rând, la binele prietenului său decât la binele propriu.

Ce fel de prieten sunt? De aceasta depinde felul de prieteni pe care-i merit.