LECTURA I
Aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Petru 3,12-15a.17-18
Preaiubiţilor, să ne purtăm cu sfinţenie şi evlavie, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu în care cerurile vor fi distruse în foc, iar principiile elementare, arzând, se vor topi! 13 Dar noi aşteptăm, după promisiunea lui, ceruri noi şi un pământ nou în care va locui dreptatea. 14 De aceea, iubiţilor, întrucât aşteptaţi acestea, străduiţi-vă să fiţi găsiţi în pace, fără cusur şi fără prihană! 15a Să consideraţi ca o mântuire îndelunga răbdare a Domnului nostru. 17 Aşadar, voi, iubiţilor, ştiind de mai înainte, fiţi atenţi ca nu cumva, lăsându-vă târâţi de eroarea celor fărădelege, să cădeţi din statornicia voastră! 18 Dar creşteţi în har şi în cunoaşterea Domnului nostru şi a Mântuitorului Isus Cristos! Lui să-i fie gloria acum şi în ziua veşniciei! Amin!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 89(90),2.3-4.10.14 şi 16 (R.: 1)
R.: Doamne, tu ai fost locul nostru de refugiu din generaţie în generaţie.

2 Mai înainte de a se fi născut munţii,
mai înainte să fi fost plămădit pământul şi lumea,
din vecie şi până în vecie tu eşti Dumnezeu. R.

3 Tu îl faci pe om să se întoarcă în ţărână,
tu ai spus: “Întoarceţi-vă, fiii lui Adam!”
4 Pentru că, în ochii tăi, o mie de ani
sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă de noapte. R.

10 Numărul zilelor anilor noştri ajunge la şaptezeci,
iar pentru cei în putere, la optzeci,
însă, în cea mai mare parte, nu sunt decât trudă şi chin,
pentru că trec repede şi noi ne ducem. R.

14 Satură-ne dis-de-dimineaţă cu bunătatea ta,
ca să tresăltăm de bucurie
şi să ne veselim în toate zilele vieţii noastre!
16 Fă ca slujitorii tăi să vadă lucrarea ta
şi fiii lor, maiestatea ta! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Ef 1,17-18
(Aleluia) Tatăl Domnului nostru Isus Cristos să pătrundă inimile noastre cu lumina sa, ca să putem înţelege speranţa pe care ne-o dă chemarea noastră. (Aleluia)

EVANGHELIA
Daţi-i cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,13-17
În acel timp, au trimis la Isus pe unii dintre farisei şi irodieni ca să-l prindă în vorbă. 14 Au venit şi i-au spus: “Învăţătorule, ştim că eşti sincer şi nu ţii seama de nimeni, căci nu te uiţi la faţa omului, ci înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu. Este permis sau nu a da tribut cezarului? Să dăm sau să nu dăm?” 15 Dar el, cunoscând ipocrizia lor, le-a spus: “De ce mă ispitiţi? Aduceţi-mi un dinar ca să-l văd!” 16 I-au adus şi el le-a zis: “Ale cui sunt imaginea aceasta şi inscripţia?” Ei i-au spus: “Ale cezarului”. 17 Atunci Isus le-a zis: “Daţi-i cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu”. Şi erau foarte uimiţi de el.

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, în fiecare moment tu rămâi adăpostul nostru. Tu ești Dumnezeul cel veșnic, iar eu, umila ta creatură. Sunt în această lume un pelerin și tânjesc după Casa „mea”. Eu nu aparțin acestei lumi trecătoare. Îți aparțin ție și sunt al Tău, Doamne.

Dați cezarului ce este al cezarului…

Evanghelia după Sfântul Marcu relatează trei ocazii de a-l prinde în capcană pe Isus în aceeași zi. Isus, Fiul lui David, a intrat în orașul Ierusalim ca rege (Mc 11,1-11), a purificat Templul (Mc 11,15-19) și a spus despre sine că este piatra de temelie a unui nou Templu (Mc 12,10-11). Isus se comporta ca un Nou Solomon. Acțiunile și cuvintele sale îi provoacă pe liderii religioși să-l pună la îndoială și să încerce să submineze autoritatea sa. Ei îl pun la încercare și speră să îl prindă pe Isus în capcană prin discursul său. În răspunsurile sale, Isus arătă că înțelepciunea sa depășește cu mult înțelepciunea lui Solomon. La fel cum Diavolul l-a ispitit și l-a pus la încercare pe Isus în pustiu, la începutul Evangheliei (Mc 1,12-13), Isus va fi pus la încercare în trei rânduri de către autoritățile religioase. Primul dintre cele trei teste este pus în act de farisei și de irodieni. Aceștia reprezentau cele două extreme, opuse, ale spectrului politic și religios. Irodienii îl susțineau pe Irod Antipa și erau dispuși să coopereze cu Roma. Fariseii căutau să se separe de orice contact cu păgânii și nu doreau să aibă nimic de-a face cu Roma. Dacă Isus spunea că trebuie să se plătească taxe Cezarului, fariseii aveau să meargă în fața poporului și să îl acuze pe Isus că încalcă Legea lui Dumnezeu, că a săvârșit o blasfemie și că sprijină ocupația romană. Dacă spunea că este interzis să plătești impozite Cezarului, irodienii aveau să-l denunțe pe Isus autorităților romane și sperau că acestea îl vor întemnița pentru trădare. Isus a înțeles că este pus la încercare și cere să vadă un dinar. Pe o parte, moneda îl evocă pe Tiberius Caesar Augustus. Pe cealaltă parte, moneda îl evocă pe Cezar ca Mare Preot (Pontifex Maximus), ceea ce înseamnă că el era mediatorul suprem între oameni și zei. „Revendicarea divinității lui Tiberiu era o modalitate de a promova cultul împăratului, larg răspândit în religia civilă romană, dar care era o abominație pentru evrei. Interogatorii lui Isus îi arată un dinar, dezvăluind faptul că purtau moneda idolatră în incinta templului” (Healy, The Gospel of Mark, 241). Ca răspuns la întrebarea lui Isus, fariseii și irodienii recunosc că imaginea și inscripția sunt ale lui Cezar. Isus rezolvă dilema: „Daţi-i cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu”.

Oferiți lui Dumnezeu „chipul” Domnului

Isus le spune mai ales fariseilor ce trebuie să restituie Cezarului. Și le spune și irodienilor că trebuie să ofere lui Dumnezeu ceea ce aparține lui Dumnezeu. Cezarul și-a pus chipul pe o monedă. Domnul Dumnezeu și-a plasat chipul în ființa umană. Toate elementele, mineralele, plantele și animale nu poartă chipul lui Dumnezeu. Ființele umane și îngerii sunt creaturi spirituale, înzestrate cu rațiune și libertate și capabile să-L cunoască și să-L iubească pe Dumnezeu. Pe de o parte, suntem chemați să fim oameni credincioși cât timp suntem pe acest pământ. Reprezintă un gest de corectitudine să ne plătim taxele și să colaborăm cu autoritățile publice pentru a crea o societate mai dreaptă și mai caritabilă. Pe de altă parte, suntem chemați să ne oferim pe noi înșine, tot ceea ce suntem, lui Dumnezeu. Suntem chemați să îl iubim pe Dumnezeu mai presus de toate cu toată inima, sufletul, mintea și puterea ființei noastre.

Fiți gata!

Prima lectură reprezintă concluzia celei de-a Doua scrisori a lui Petru, pe care am început să o citim ieri. Ea ne îndreaptă atenția asupra celei de-a doua a lui Isus și asupra sfârșitului definitiv al vechii creației. Prin viața, pătimirea, moartea și învierea sa, Isus a inaugurat Noua Creație, Cerul Nou și Pământul Nou. Ceea ce Isus a inaugurat cu prima sa venire, va duce la bun sfârșit la a doua sa venire. În timp ce ne aflăm în această lume – ne întemeiem familia, muncim și plătim impozite – trebuie să avem răbdare și să așteptăm întâlnirea noastră definitivă cu Dumnezeu. Sfântul Petru ne încurajează să ne dorim să fim găsiți fără pată sau cusur înaintea lui Dumnezeu, să trăim în pace și să considerăm ca fiind mântuitoare răbdarea lui Dumnezeu. De asemenea, trebuie să rămânem în gardă pentru a nu fi induși în eroare de falșii învățători. În loc să ne abatem de la cale și să păcătuim, trebuie să creștem în harul și cunoașterea lui Isus Cristos, Domnul și Mântuitorul nostru. Într-o bună zi, după o viață de dăruire lui Dumnezeu, sperăm să ne bucurăm de contemplarea slavei lui Dumnezeu și să avem parte de viața veșnică, oferită de Dumnezeu.

Doamne Isuse, tu îmi oferi adevărata înțelepciune, care mă conduce spre viața cea veșnică. Cuvintele tale rămân cu mine și îmi călăuzesc pașii. Vreau să te imit în tot ceea ce fac. Ajută-mă să fiu un bun cetățean al acestei lumi, acționând în mod responsabil, pentru o societate mai dreaptă și mai generoasă. Călăuzește-mă să ajung un bun cetățean al Împărăției Cerurilor.

Dau Cezarului ceea ce este al Cezarului?

Sunt un cetățean responsabil care contribuie la evoluția acestei lumi, conform talentelor și abilităților mele?

Ce îi ofer lui Dumnezeu?

Ce anume rețin pentru mine?

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: