PRINCIPII ȘI LIMITE

Henric al III-lea de Navarra (Castillo de Pau, 1553 – Paris, 1610), care avea să fie, începând cu 1589, Henric al IV-lea al Franței, este un personaj istoric aparte.
După ce s-a născut, a fost botezat în credința catolică. La șase ani a îmbrățișat credința protestantă împreună cu mama sa, Juana de Albret. La opt ani a revenit la credința catolică, însă câteva luni mai târziu avea să revină la credința protestantă. Pe lângă aceasta, după cum notează cronicile, din 1572 și până la moartea sa, și-a schimbat confesiunea de vreo șase ori, evident, din motive politice sau pentru că viața sa era în pericol.
În cele din urmă, s-a întors la credința catolică pentru a obține tronul Franței. După cum spunea el: „Parisul merită la schimb o liturghie”.
Cine nu are principii cu atât mai puțin are limite. Punctul final al unui metru depinde, în mod logic, de punctul de unde începem să-l măsurăm. Dacă nu există un principiu fix, stabil și permanent, finalul va fi, de asemenea, variabil.
La fel se întâmplă în toate aspectele vieții: cel care nu are sau nu crede în niște principii reale, fixe, stabile și permanente va pune limitele acolo unde, în orice moment, îi va conveni mai mult.
Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2013
