PROMISIUNEA DE A NU FUMA

Acesta este titlul unei povești interesante de-a lui Jose Maria Penłan. Julian Arrondo, funcționar într-un minister, se hotărăște să nu funłeze în Postul Mare. I se pare că ar putea fi o bună investiție pentru cealaltă viață. Deja în noaptea de marți spre Miercurea Cenușii, se culcă nervos și indispus, exclamând:

– Noaptea asta n-o să dorm!

– N-o să dormi – îi spune liniștită soția.

De-a lungul Postului Mare devine tot mai nervos, aspru și indispus. În aceeași proporție cresc răbdarea și înțelegerea soției sale.

Înainte de următorul Post Mare, tensiunea îi joacă o festă: un infarct și… la cer cu el.

Când ajunge acolo, sfântul Petru îi acordă un loc modest, la ușă. El încearcă să-i amintească meritele penitențiale pe care le-a dobândit de-a lungul unui întreg Post Mare cât nu afumat. Sfântul Petru aruncă din nou o privire în carte:

– Arrondo. Nu apare. Ah, da! Iată! Însă uite cum figurează: Arrondo, soția lui: „L-a suportat pe soțul ei fără să fumze de-a lungul unui întreg Post Mare”.

Să căutăm mortificații care să nu-i mortifice pe ceilalți. Trebuie să-i ajutăm să fie sfinți, însă nu e nevoie să-i ajutăm să fie sfinți martiri.