PROPORȚIONAL

O familie celebrează botezul unui nou vlăstar. Părinții îl țin extaziați pe micuț în brațe. Preotul întreabă:

– Ce nume ați dat copilului vostru?

Și răspunde tatăl plin de mândrie:

– Francisco de Borja Jose-Maria Carlos-Alfonso de Todos los Santos…

Auzindu-l, preotul îl întrerupe cu un gest subtil și, privind spre ministrant, spune:

– Băiete, mai adu niște apă!

Prima funcție a numelui este aceea de a individualiza, a sluji drept semn distinctiv pentru întreaga viață, cu toate că unele nume din ziua de astăzi, în loc de semn distinctiv, constituie mai degrabă o pedeapsă pentru cel care le poartă.

Un creștin îi impune – trebuie să-i impună – copilului numele unui sfânt. Este un fel de a-l pune sub ocrotirea acestui sfânt pe cel care se botează. E clar că nu trebuie să te apuci strâns de protecția întregii curți cerești.