PUNTEA

Niște oameni comentau de față cu o doamnă în vârstă de 94 de ani o știre din presa acelei zile de zece decembrie.
„Anul acesta, pe «puntea Neprihănitei»1 au murit patruzeci de persoane. Anul trecut, pe aceeași punte, au murit treizeci și opt”.
La auzul acestor cifre, bătrâna exclamă:
– Bine, dacă tot mor atâția pe această punte, de ce nu merg prin altă parte?
Femeia nu știa că această „punte” nu este o cale pe unde se poate trece. Însă avea dreptate în ceea ce privește alternativa admisă: se poate evita.
Pentru acești morți ar fi fost de preferat să fi rămas acasă. Câte nevoi nu ne creăm fără nevoie! Câte necesități nu ne creăm fără a fi necesare!
De multe ori, în aceste „necesități nenecesare”, ne punem în joc viața sau, mai rău chiar, sufletul.
Curățatul (pomilor) eliberează și garantează rodul.
Ce „necesități nenecesare” există în viața mea?
__________________________
1 În Spania există expresia „el puente de la Inmaculada”, desemnând intervalul de zile libere – denumit „punte” – creat datorită faptului că data de 8 decembrie cade fie într-o zi de luni, fie într-o zi de vineri, ceea ce pentru mulți reprezintă o minivacanță de patru zile pe care caută să o fructifice făcând o ieșire cu mașina. În cazul de față, bătrâna face confuzie între cele două înțelesuri ale termenului „punte”: minivacanță și pasarelă, pod.
Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014
