PUȚINI SE SIMT CA ACASĂ
EVANGHELIA
Eu sunt calea, adevărul şi viaţa.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 14,1-12
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: “Să nu se tulbure inima voastră! Credeţi în Dumnezeu şi credeţi în mine! 2 În casa Tatălui meu sunt multe locuinţe. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus: «Mă duc să vă pregătesc un loc»? 3 Şi, după ce mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, voi veni din nou şi vă voi lua la mine, pentru ca să fiţi şi voi acolo unde sunt eu. 4 Şi unde mă duc eu, voi ştiţi calea”. 5 Toma i-a zis: “Doamne, nu ştim unde te duci. Cum am putea şti calea?” 6 Isus i-a spus: “Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin mine. 7 Dacă m-aţi cunoscut pe mine, îl cunoaşteţi şi pe Tatăl meu; de pe acum îl cunoaşteţi şi l-aţi văzut”. 8 Filip i-a zis: “Doamne, arată-ni-l pe Tatăl şi ne este de ajuns!” 9 Isus i-a spus: “De atâta timp sunt cu voi, şi tu nu m-ai cunoscut, Filip? Cine m-a văzut pe mine l-a văzut pe Tatăl. Cum poţi spune: «Arată-ni-l pe Tatăl»? 10 Nu crezi că eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le spun de la mine; dar Tatăl, care rămâne în mine, face lucrările sale. 11 Credeţi-mă! Eu sunt în Tatăl şi Tatăl, în mine. Dacă nu pentru altceva, credeţi datorită lucrărilor acestora! 12 Adevăr, adevăr vă spun, cine crede în mine va face şi el lucrările pe care le fac eu şi va face şi mai mari decât acestea, căci mă duc la Tatăl”.
Cuvântul Domnului
Doamne, îți mulțumesc că îmi permiți să petrec acest timp cu tine. Sunt lucruri în viață, care mă atrag, dar Tu, Doamne, mă atragi mai mult. Sper în tine și te iubesc. Poate că nu înțeleg ce înseamnă să iubesc și poate că nu iubesc așa cum ar trebui, dar te iubesc. Doamne, ajută-mă să am răbdare și să aștept mereu momentul potrivit.
Nostalgie
Puțini dintre noi se simt acasă în această lume. Suntem ca niște exilați, adesea nostalgici, așteptând vești de pe un pământ îndepărtat. Am auzit de multe ori de acest tărâm, dar nu l-am văzut niciodată. Pentru a compensa golul de dor de casă, ne străduim să ne umplem existența cu bunuri materiale. Când le avem, suferim de plictiseală. Când nu le avem, suferim de ambiție. „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate lucrurile sunt deșertăciune!” (Qoh 1,2). Tânjim după ceva care să umple acest gol.
Chiar acum
Doamne Isuse, știu că ești ascuns în spatele vălului Euharistiei și că ești în casa Tatălui tău. În casa Tatălui tău, sunt multe lăcașuri. Chiar acum, în timp ce mă rog, pregătești un loc și pentru mine. Doamne, pot să-ți spun cum aș vrea să fie camera mea? (Imaginează-ți că ești un decorator de interioare și că poți aranja acea cameră așa cum vrei tu).
O zi
Într-o zi, când mă voi aștepta mai puțin, vei veni și mă vei lua acasă. Când voi ajunge acolo, voi ști că este locul după care am tânjit în secret toată viața mea. Într-un fel, va fi așa cum mi-am imaginat, și totuși, va fi diferit. Va fi un loc în care nu va mai exista nostalgie, nu va mai exista dorință. Voi putea să mă întâlnesc din nou cu mulți prieteni acolo. Fiecare zi va fi din ce în ce mai frumoasă. Da, este important să visez la acea zi și la cum va fi, pentru că asta mă menține motivat în lupta mea pentru a dobândi viața veșnică.
Între timp, Doamne, sunt aici, chiar aici, și am multe treburi de rezolvat. Unele dintre sarcinile de astăzi nu mă entuziasmează; cu toate acestea, le voi împlini pentru Tine. În acele momente ale zilei mele în care nu te simt, te aștept. Știu că vei veni.
Voi fi răbdător și voi aștepta momentul ales de Domnul, pentru că cei care iubesc, învață și lecția grea a așteptării.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: