RECONCILIERE ȘI RÎNNOIRE PERMANENTE

LECTURA I
Poporul lui Dumnezeu, intrând în ţara făgăduită, sărbătoreşte Paştele.
Citire din cartea lui Iosue 5,9a.10-12
În zilele acelea, Dumnezeu i-a spus lui Iosue: “Astăzi am îndepărtat de la voi ocara Egiptului”. ¹⁰ Fiii lui Israel şi-au fixat tabăra la Ghilgal. Au celebrat Paştele în ziua a paisprezecea a lunii întâi, spre seară, în stepa Ierihonului. ¹¹ În ziua următoare Paştelui, au mâncat din roadele ţării azime şi spice prăjite: chiar în ziua aceea. ¹² Mana a încetat în ziua următoare Paştelui când au mâncat din roadele ţării; fiii lui Israel nu au mai avut mană. Au mâncat din produsele ţării Canaanului în anul acela.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),2-3.4-5.6-7 (R.: 9a)
R.: Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul!

² Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp,
lauda lui va fi fără încetare în gura mea.
³ Să se laude sufletul meu în Domnul!
Să audă cei umili şi să se bucure! R.

⁴ Preamăriţi-l pe Domnul împreună cu mine,
să înălţăm numele lui împreună!
⁵ L-am căutat pe Domnul şi el mi-a răspuns
şi m-a eliberat de orice teamă. R.

⁶ Priviţi la el şi veţi fi luminaţi
şi feţele voastre nu se vor acoperi de ruşine!
⁷ Acest sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat
şi l-a scăpat din toate strâmtorările sale. R.

LECTURA A II-A
Dumnezeu ne-a împăcat cu sine prin Cristos.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 5,17-21
Fraţilor, dacă cineva este în Cristos, este o creatură nouă: cele vechi au trecut, iată, au devenit noi! ¹⁸ Iar toate vin de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu sine prin Cristos şi ne-a dăruit slujirea reconcilierii, ¹⁹ aşa cum Dumnezeu era în Cristos împăcând lumea cu sine, neţinând cont de greşelile lor şi punând în noi cuvântul reconcilierii. ²⁰ Aşadar, noi suntem împuterniciţi ai lui Cristos ca şi ai lui Dumnezeu care vă îndeamnă prin noi. Vă rugăm pentru Cristos: împăcaţi-vă cu Dumnezeu! ²¹ Pe cel care nu a cunoscut păcatul el l-a făcut păcat de dragul nostru, pentru ca noi să devenim justificarea lui Dumnezeu în el.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 15,18
Ridicându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: “Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta”.

EVANGHELIA
Acest frate al tău era mort şi a revenit la viaţă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 15,1-3.11-32
În acel timp, toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus ca să-l asculte. ² Fariseii şi cărturarii însă murmurau, spunând: “Acesta îi primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei”. ³ Atunci, le-a spus această parabolă: ¹¹ “Un om avea doi fii. ¹² Cel mai tânăr dintre ei i-a spus tatălui: «Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine!» Iar el le-a împărţit averea. ¹³ Şi, nu după multe zile, fiul cel mai tânăr şi-a adunat toate şi a plecat de acasă într-o ţară îndepărtată. Acolo şi-a risipit averea într-o viaţă de desfrâu. ¹⁴ După ce a cheltuit toate, a venit o mare foamete în ţara aceea, iar el a început să ducă lipsă. ¹⁵ Atunci s-a dus şi s-a aciuat la unul dintre cetăţenii acelei ţări care l-a trimis la câmp să păzească porcii. ¹⁶ Şi ar fi dorit să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu-i dădea. ¹⁷ Atunci, venindu-şi în fire, a spus: «Câţi zilieri ai tatălui meu au pâine din belşug, iar eu mor aici de foame! ¹⁸ Ridicându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta; ¹⁹ nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău. Ia-mă ca pe un zilier al tău!’» ²⁰ Şi, ridicându-se, a mers la tatăl său. Pe când era încă departe, tatăl l-a văzut, i s-a făcut milă şi, alergând, l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat. ²¹ Atunci, fiul i-a spus: «Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău». ²² Însă tatăl a spus către servitorii săi: «Aduceţi repede haina cea dintâi şi îmbrăcaţi-l! Daţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare! ²³ Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l: să mâncăm şi să ne bucurăm, ²⁴ căci acest fiu al meu era mort, şi a revenit la viaţă, era pierdut, şi a fost găsit!» Şi au început să se veselească. ²⁵ Însă fiul lui mai mare era la câmp. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi dansuri. ²⁶ Atunci, chemându-l pe unul dintre servitori, l-a întrebat ce este aceasta. ²⁷ El i-a spus: «Fratele tău a venit, iar tatăl tău, pentru că l-a recăpătat sănătos, a tăiat viţelul cel îngrăşat». ²⁸ Dar el s-a mâniat şi nu voia să intre. Însă tatăl său a ieşit şi-l implora. ²⁹ El, răspunzând, i-a zis tatălui său: «Iată, de atâţia ani te slujesc şi niciodată n-am încălcat porunca ta! Dar mie nu mi-ai dat niciodată măcar un ied ca să mă bucur cu prietenii mei. ³⁰ Însă, când a venit acest fiu al tău care şi-a devorat averea cu desfrânatele, ai tăiat pentru el viţelul cel îngrăşat». ³¹ Atunci, el i-a spus: «Fiule, tu eşti cu mine întotdeauna şi toate ale mele sunt ale tale. ³² Dar trebuia să ne bucurăm şi să ne veselim, pentru că acest frate al tău era mort, şi a revenit la viaţă, era pierdut, şi a fost găsit!»”

Cuvântul Domnului