LECTURA I
Duhul Sfânt şi noi am hotărât să nu vă impunem nicio povară în afară de acestea care sunt necesare.
Citire din Faptele Apostolilor 15,1-2.22-29
În zilele acelea, unii dintre cei care coborâseră din Iudeea îi învăţau pe fraţi: “Dacă nu primiţi circumcizia, după obiceiul care vine de la Moise, nu puteţi să vă mântuiţi”. 2 Întrucât s-a ivit o divergenţă şi o discuţie aprinsă între Paul şi Barnaba şi aceştia, au hotărât ca Paul şi Barnaba, împreună cu alţi câţiva dintre ei, să urce la apostoli şi la prezbiterii din Ierusalim în legătură cu această dispută. 22 Atunci apostolii şi prezbiterii, împreună cu toată comunitatea, au hotărât să aleagă câţiva oameni dintre ei şi să-i trimită la Antiohia împreună cu Paul şi Barnaba, pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Sila, bărbaţi de frunte printre fraţi. 23 Au trimis prin ei această scrisoare: “Apostolii şi prezbiterii, fraţii voştri, către fraţii din Antiohia, Siria şi Cilicia, care provin dintre păgâni: Salutare! 24 Deoarece am auzit că unii dintre noi, care au plecat fără să le fi poruncit noi, v-au tulburat sufletele prin cuvintele lor, 25 am hotărât în unanimitate să alegem câţiva oameni şi să-i trimitem la voi împreună cu iubiţii noştri Barnaba şi Paul, 26 oameni care şi-au închinat viaţa pentru numele Domnului nostru Isus Cristos. 27 Totodată, vi i-am trimis pe Iuda şi pe Sila ca şi ei să vă vestească acestea prin cuvânt. 28 Căci Duhul Sfânt şi noi am hotărât să nu vă mai impunem nicio povară în afară de acestea care sunt necesare: 29 să vă feriţi de carnea jertfită idolilor, de sânge, de animale sufocate şi de desfrânare; dacă vă veţi feri de acestea, bine veţi face. Cu bine!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 66(67),2-3.5.6 şi 8 (R.: 4)
R.: Să te laude popoarele, Dumnezeule, să te laude toate popoarele!
sau:
Aleluia.

2 Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze;
să-şi îndrepte spre noi faţa senină,
3 ca să fie cunoscută pe pământ calea ta
şi mântuirea ta, la toate popoarele! R.

5 Să se veselească şi să strige de bucurie neamurile,
pentru că judeci popoarele cu dreptate
şi călăuzeşti neamurile pe faţa pământului! R.

6 Să te laude popoarele, Dumnezeule,
toate popoarele să te laude!
8 Să ne binecuvânteze Dumnezeu
şi să se teamă de el toate marginile pământului! R.

LECTURA A II-A
Mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul care cobora din cer, de la Dumnezeu.
Citire din Apocalipsul sfântului apostol Ioan 21,10-14.22-23
Unul dintre cei şapte îngeri m-a luat în duh pe un munte mare şi înalt şi mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, care cobora din cer, de la Dumnezeu. 11 Ea avea gloria lui Dumnezeu. Splendoarea ei era ca a unei pietre de mare preţ, ca a unei pietre de iaspis cristalin. 12 Ea avea un zid mare şi înalt, cu douăsprezece porţi, iar deasupra porţilor erau doisprezece îngeri şi numele înscrise, care sunt numele celor douăsprezece triburi ale fiilor lui Israel: 13 la răsărit, trei porţi; la miazănoapte, trei porţi; la miazăzi, trei porţi şi la apus, trei porţi. 14 Iar zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai mielului. 22 Nu am văzut în ea niciun templu, pentru că Domnul Dumnezeul Cel Atotputernic, este templul ei şi mielul. 23 Cetatea nu are nevoie de soare şi nici de lună ca s-o lumineze, căci gloria lui Dumnezeu o luminează, iar făclia ei este mielul.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 14,23ab
(Aleluia) “Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu, spune Domnul; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Duhul Sfânt vă va învăţa totul şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 14,23-29
În acel timp, Isus le-a zis discipolilor săi: “Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el şi ne vom face locuinţă la el. 24 Cine nu mă iubeşte nu păzeşte cuvintele mele, iar cuvântul pe care îl ascultaţi nu este al meu, ci al Tatălui care m-a trimis. 25 V-am spus acestea cât timp mai rămân cu voi. 26 Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăţa toate şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu. 27 Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă. Eu nu v-o dau aşa cum o dă lumea. Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă! 28 Aţi auzit că v-am spus: «Mă duc şi voi veni la voi». Dacă m-aţi iubi, v-aţi bucura că mă duc la Tatăl pentru că Tatăl este mai mare decât mine. 29 V-am spus-o acum, înainte de a se întâmpla, ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi”.

Cuvântul Domnului

Doamne Dumnezeule, sunt cu adevărat binecuvântat să te cunosc. Tu ești Tatăl meu. Tot ce am, tot ce este bun, am primit de la Tine. Călăuzește-mă pe calea vieții care duce spre Tine. Inspiră-mă cu ajutorul Duhului Tău, ca să fac ceea ce este bun, drept și sfânt.

Sfânta Treime în Evanghelia după Sfântul Ioan

Dintre cele patru Evanghelii, cea care vorbește cel mai mult despre Dumnezeu ca fiind o Treime de Persoane dumnezeiești este Evanghelia după Sfântul Ioan. O parte esențială a discursului din timpul Cinei celei de Taină din Evanghelia după Sfântul Ioan se referă la relația lui Isus ca Fiu al Tatălui și la modul în care El și Tatăl îl vor trimite pe Duhul Sfânt după plecarea Sa din această lume. În întreaga Evanghelie după Sfântul Ioan, există multe versete care dezvăluie misterul Preasfântei Treimi. Dumnezeu Tatăl „a iubit atât de mult lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu… Pentru că Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El” (In 3,16-17). „ Tatăl îl iubeşte pe Fiul şi toate le-a dat în mâna lui” (In 3,35). „[Isus] spunea că Dumnezeu era Tatăl său, făcându-se egal cu Dumnezeu” (In 5,18). „Eu şi Tatăl una suntem” (In 10,30). „Dacă m-aţi cunoscut pe mine, îl veţi cunoaşte şi pe Tatăl meu” (In 14,7). „Tatăl, care rămâne în mine, face lucrările sale” (In 14,10). „Eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna, Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi pentru că nu-l vede şi nici nu-l cunoaşte” (In 14,16-17). „Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăţa toate şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu” (In 14,26). „ Când va veni Mângâietorul pe care eu vi-l voi trimite de la Tatăl, Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, el va da mărturie despre mine” (In 15,26). După Înviere, Isus suflă asupra ucenicilor și le spune: „Primiți pe Duhul Sfânt” (In 20, 22).

Sfânta Treime în Cartea Apocalipsului

În a doua lectură, Ioan are o viziune a sfântului oraș al Noului Ierusalim. Porțile Noului Ierusalim – cu numele celor 12 triburi ale lui Israel – simbolizează modul în care lumea întreagă intră în Biserica Noului Legământ prin promisiunile făcute lui Israel. Biserica Noului Legământ este, de asemenea, construită pe temeliile apostolice. Nu există templu în cetatea sfântă, deoarece templul ei este Domnul Dumnezeu și Mielul. Ioan va avea o viziune a două tronuri – tronul Domnului Dumnezeu Atotputernicul și tronul Mielului. Unde este însă tronul Duhului? Ioan nu vede un tron, ci Duhul care izvorăște din cele două tronuri: „Apoi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, strălucitor ca cristalul, care ieşea din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului” (Ap 22,1). Așa cum Duhul provine veșnic din Tatăl și din Fiul, tot așa, de-a lungul timpului, Duhul este revărsat în inimile noastre pentru a ne vindeca, a ne sfinți și a ne călăuzi, în vremuri de încercare, spre Ierusalimul ceresc.

Sfânta Treime la Conciliul din Ierusalim

În prima lectură, auzim o scurtă relatare a deciziilor luate de Conciliul din Ierusalim în anul 49 d.Cr. cu privire la modul de primire a păgânilor în Biserica întemeiată de Isus. În dezbatere, s-a pus accentul pe modul în care Duhul Sfânt a fost dăruit păgânilor care au ajuns să creadă în Isus. Petru a decis că jugul Legii lui Moise nu trebuie impus păgânilor și că nu faptele Legii ne mântuiesc, ci harul Domnului Isus. Iacob, care era episcop al Ierusalimului la acea vreme, a fost de acord cu Petru și a hotărât că păgânii care se convertesc la Dumnezeu nu trebuie să fie împovărați cu riturile ceremoniale ale Legii. În scrisoarea trimisă la Antiohia prin Paul și Barnaba, apostolii și prezbiterii Bisericii au transmis „hotărârea Duhului Sfânt” de a nu-i împovăra cu mai mult decât câteva puncte privind viața creștină și comuniunea. Pe scurt, vedem că intervenția tuturor celor trei Persoane ale Sfintei Treimi este menționată la Conciliul din Ierusalim: Dumnezeu Tatăl crează Poporul său, Domnul Isus se dăruiește Poporului său, iar Duhul călăuzește deciziile Poporului lui Dumnezeu, adunat într-un Conciliu.

Doamne Isuse, îți mulțumesc că mi-ai revelat taina Preasfântei Treimi. Taina aceasta depășește cu mult înțelegerea și priceperea mea, și totuși Tu, prin virtutea credinței și darul înțelepciunii, mă poți introduce mai adânc în această taină. Cred, Doamne, ajută necredinței mele!

În rugăciune, am obiceiul să mă rog fiecărei Persoane a Sfintei Treimi? Cum mă raportez în rugăciune față de Tatăl, Izvorul a toate? Cum mă raportez față de Dumnezeu Fiul, fratele meu? Cum mă raportez în rugăciune față de Duhul Sfânt, Sfințitorul?

Material pregătit după o traducere și adaptare a unui text publicat pe site-ul:

www.epriest.com 

Urmăriți și: