Odată, un băiat scoțian a salvat viața unui copil din orașul său, când era cât pe ce să se înece în timp ce se scălda într-un lac.

Miculțul scoțian a primit o sumă considerabilă de bani, ca mulțumire din partea familiei băiatului din acel oraș. Datorită acestor bani, el a reușit să învețe și să ajungă medic. Se numea Alexander Fleming.

În anul 1943, Fleming a putut să-și plătească datoria fostului copil din oraș, Winston Churchill, care era grav bolnav, suferind de o afecțiune pulmonară. I-a trimis cu avionul penicilina pe care el a descoperit-o și care i-a salvat viața pentru a doua oară.

 

Adu-ți aminte, prin contrast, de acea fabulă a lui D. Ramon de Campoamor: „Ricoșeul”:

 

Trecând odată printr-un sat un biet țăran, 

Purta, legat pe spatele catârului său, un motan, 

Pe care un copil, tiptil, disimulat, 

Prin spate la catâr, de coad-a apucat. 

Vădit surprins motanul și sensibil, 

S-a-nfipt cu ghearele-n catâr în chip teribil. 

La rândul său, catârul grav-rănit 

Cu o copită pe copil în țărnă l-a trântit. 

Întocmai este lumea, mi se pare:

 

O roată ce se-nvârte-n goana mare. 

Căci răul care-l faci tu altuia 

Prin ricoșeu ți se întoarce înapoia.

 

Binele sau răul pe care-l semănăm în lumea aceasta 

are întotdeauna răsplata sau pedeapsa sa și, de cele 

mai multe ori, nu doar în viața de apoi. 

Eu ce semăn?

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014