RUFUS

Winston Churchill iubea câinii aproape la fel de mult cât își ura propriul ginere. Pentru câinele său, Rufus, ținea rezervat un fotoliu special, alături de al său. Atunci când la televizor apăreau scene care puteau să fie neplăcute pentru câinele său, îi acoperea ochii și-i spunea:

– Nu te uita, Rufus. Am să-ți povestesc eu mâine.

Astăzi întâlnim mulți părinți care îi tratează pe copiii lor mai rău decât Churchill pe câinele său, Rufus: nu-i interesează ceea ce fiii lor văd sau nu văd.

Televizorul a fost calificat drept „cutia toantă”. Un profesor de psihiatrie îl numea „abrutizantul național”.

Se educă sau se strică educația mai mult prin ochi decât prin auz. A permite ca fiii să se ghiftuiască cu televizorul este cea mai bună cale pentru a-i transforma în „naivi îndobitociți”.