Ies doi copii de la școală și-i spune unul celuilalt:

– Cum a mers la extemporal?

– Aiurea! Foarte prost, am dat foaia albă.

– La boala, și eu! Sper să nu creadă că am copiat!

 

Se pare că-i îngrijorează mai mult faptul de a crede că au copiat decât că nu au știut să răspundă la întrebări.

Câte preocupări prostești nu avem de-a lungul vieții!

Pe lângă aceasta, atunci când ne gândim la relele care ni se pot întâmpla, niciodată nu suntem realiști.

Mereu le vedem mărite.

Și, ceea ce este mai rău, teama de viitor ne face să nu ne mai gândim cum să aranjăm prezentul. Este o afacere păguboasă.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia – Iași, 2014