SÂNGELE MAMEI

Era un tânăr de 15 ani, simpatic, responsabil, cu o situație școlară deosebită. Stând de vorbă cu preotul de la colegiu, îi zise:

– Colegii mei mă fac tocilar și lingău. Consideră că învăț ca să-i lingușesc pe profesori. Însă nu-i adevărat.

– Dar de ce înveți mai mult decât oricine? îl întrebă preotul.

– Sfinției voastre nu mi-e jenă să vă spun: mama mea este văduvă și în familie nu suntem decât noi doi. Eu cunosc prea bine efortul și sacrificiile pe care ea le face pentru a-mi plăti școala. Să pierd timpul ar însemna să irosesc sudorile sale; ar fi ca și cum aș disprețui sângele mamei. Aceasta mă îndeamnă cel mai mult să învăț.

Preotul se gândi atunci la suferința și sacrificiul altei mame: Maria stând la picioarele crucii pe care agoniza Fiul său. A păcătui, a nu lupta pentru a fi fidel lui Dumnezeu, înseamnă a „irosi” suferința sa, „a disprețui sângele” lui Isus.

Cât a suferit această Mamă binecuvântată, pentru ca tu și eu să putem să beneficiem de viața divină a fiilor lui Dumnezeu!

Fructifici din plin această suferință?