Un ambasador persan în Grecia antică, la Sparta, a rămas surprins văzând respectul și considerația grecilor față de soțiile lor. I-a vorbit despre surprinderea sa soției lui Leonidas, întrebând-o de ce erau tratate astfel, iar ea i-a răspuns:

– Doar ele știu să facă oameni.

 

Femeia poate să facă multe lucruri pe acest pământ; aceleași ca bărbatul. Însă niciun alt lucru nu va ajunge vreodată la categoria și transcendența funcției sale de mamă: de a-i forma, a-i forja și a-i modela pe copiii săi.

Parohul de Ars spunea: „După Dumnezeu, îi datorez totul mamei mele. Era atât de bună! Virtutea se varsă cu ușurință din inima mamei în inima fiilor… Niciodată un fiu care a avut fericirea să aibă o mamă bună nu ar trebui să o privească sau să se gândească la ea fără să plângă”.

Agustin Filgueiras Pita, De vorbă cu Isus, Sapientia, Iași, 2013