SECERIȘUL ESTE PREGĂTIT
EVANGHELIA
Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,1-9
În acel timp, Domnul a ales alţi şaptezeci şi doi şi i-a trimis doi câte doi înaintea sa în toate cetăţile şi locurile pe unde avea să treacă el 2 şi le-a spus: “Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători în secerişul lui! 3 Mergeţi! Iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor! 4 Nu luaţi nici pungă, nici desagă, nici încălţăminte şi nu salutaţi pe nimeni pe drum! 5 În casa în care intraţi, spuneţi mai întâi: «Pace acestei case!» 6 Şi dacă acolo este vreun fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el. Dacă nu, se va întoarce la voi. 7 Rămâneţi în casa aceea; mâncaţi şi beţi ceea ce vor avea, căci vrednic este lucrătorul de plata sa! Nu vă mutaţi din casă în casă! 8 Când intraţi într-o cetate şi vă primesc, mâncaţi ceea ce este pus înaintea voastră, 9 vindecaţi bolnavii din ea şi spuneţi-le: «S-a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu!»”
Cuvântul Domnului
Doamne, cred că asculți această rugăciune pe care ți-o adresez. Îți mulțumesc pentru dragostea ta. Îți mulțumesc pentru imensa ta generozitate față de mine. Îți dăruiesc în schimb viața și dragostea mea. Doamne, dă-mi harul convertirii.
Șaptezeci și doi
În tradiția evreiască, numărul șaptezeci și doi (sau șaptezeci, în funcție de izvoare) are o semnificație simbolică. Era considerat numărul națiunilor păgâne răspândite lume. Era numărul membrilor Sinedriului, organismul de conducere al evreilor. Era numărul bătrânilor aleși care trebuiau să îl ajute pe Moise. Cercetătorii nu s-au pus de acord cu privire la modul în care pot lega aceste realități ale Vechiului Testament cu alegerea lui Cristos de a trimite șaptezeci și doi de ucenici, în plus față de cei doisprezece apostoli inițiali. Cu toate acestea, mulți autori spirituali catolici văd în acest gest o anticipare a marii misiuni încredințată de Cristos Bisericii sale, oferită după Învierea sa, chiar înainte de Înălțarea sa, de a merge și de a face ucenici din toate națiunile (cf. Mt 16,19). Isus dorește ca Evanghelia sa să se răspândească. El vrea ca pacea care este oferită odată cu mila și adevărul său să se răspândească. Dorește ca toți oamenii să descopere că Dumnezeu îi iubește și să intre în prietenie cu el. Aceasta este cea mai profundă dorință a inimii sale. Și acesta este motivul pentru care Sfântul Papă Paul al VI-lea a scris: Evanghelizarea este, de fapt, harul și vocația proprie a Bisericii, identitatea ei cea mai profundă. Ea există pentru a evangheliza (Evangelii nuntiandi, 14).
Acesta este modul în care gândesc despre Biserică și despre rolul meu în cadrul Bisericii?
Criză de lucrători
Isus ne îndeamnă să cerem Domnului secerișului să trimită lucrători pentru seceriș. În mod obișnuit, acest lucru este înțeles ca o invitație la rugăciune pentru vocații, rugăciune pentru ca Dumnezeu să cheme bărbați și femei care să se dedice total răspândirii Împărăției lui Cristos prin cuvânt, faptă și exemplu. Isus ne spune că secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini – există multe oportunități de răspândire a Împărăției lui Cristos, dar puțini sunt cei care profită de aceste oportunități. Puțini oameni par să aibă sensibilitatea spirituală de a asculta vocea lui Dumnezeu care îi îndeamnă să împlinească această lucrare. Puțini oameni par să aibă curajul spiritual de a da curs chemării chiar și atunci când o aud. Adăugați la dificultatea înnăscută de a auzi și de a asculta deranjul pudicilor societății de astăzi – zgomotul frenetic ce ne înconjoară și ne sufocă prin cultura modernă – și înțelegem de ce Isus ne cere să ne rugăm. Atunci când ne rugăm pentru vocații, transmitem întăriri spirituale nevăzute, ajutând la „deschiderea urechilor” și „întărirea inimilor” celor pe care Dumnezeu îi cheamă.
Dacă acest lucru este ceva ce Isus îmi cere și mie; aș putea să nu fac din aceasta o prioritate?
Îți mulțumim, Sfinte Luca!
Astăzi, Biserica celebrează sărbătoarea Sfântului Luca, singurul scriitor al Noului Testament care nu a fost evreu. Luca a fost scriitor, medic și artist. L-a întâlnit pe Sfântul Paul și a decis să i se alăture neînfricatului Apostol în călătoriile sale misionare. În prima lectură de astăzi, ni se amintește despre Sfântul Paul care era întemnițat, înaintea procesului de la Roma, când majoritatea tovarășilor săi l-au abandonat. Putem deduce tristețea sa atunci când scrie: Numai Luca este cu mine… . Luca nu l-a întâlnit pe Isus pe când Domnul încă mai străbătea potecile Galileii. În schimb, el a adunat material pentru Evanghelia sa intervievându-i pe cei care îl cunoscuseră pe Isus și și-a alcătuit narațiunea punând un accent deosebit pe aspectele și perspectiva care i-ar fi ajutat pe cititorii neevrei să înțeleagă și să aprecieze Vestea Bună despre Cristos. A adăugat (într-un fel) o a doua parte la Evanghelia sa, Faptele Apostolilor, care prezintă modul în care Biserica primară și-a însușit Evanghelia și a continuat să îl prezinte pe Cristos prin mărturia apostolilor, miracole și suferințe. Sfântul Luca se alătură în mod simbolic celor șaptezeci și doi de ucenici pe care Isus i-a trimis să răspândească Evanghelia, deoarece prin scrierile sale a răspuns și el chemării Domnului de a merge și de a face ucenici la toate națiunile.
Cumva, fiecare dintre noi este chemat să se alăture ucenicilor. Cum răspund eu acestei chemări?
Doamne, uneori sunt nedumerit legat de decizia ta de a face ca răspândirea Evangheliei și a Împărăției tale să depindă de cooperarea unor oameni normali, imperfecți, slabi, (ca mine), ca cei șaptezeci și doi, ca Sfântul Luca… Trebuie să recunoști că este o „strategie” destul de ciudată… Iar titlurile din ziare (sau de pe internet!) ne amintesc continuu de riscul pe care ți l-ai asumat – vezi toate scandalurile legate de ucenicii creștini moderni care nu-și respectă chemarea și angajamentele. Dar nu pot nega că, într-adevăr, aceasta a fost dorința ta. Accept chemarea pe care mi-o adresezi, de a transmite Evanghelia celor din jurul meu, cât mai bine posibil, așa cum a făcut și Sfântul Luca. Fii tăria mea, Doamne Isuse, și fă din mine un vestitor al mântuirii tale.
Doamne, astăzi, cu ajutorul harului tău, îți voi face o vizită în fața Preasfântului Sacrament și voi oferi o decadă de Rozariu (sau o altă rugăciune) cerând Tatălui Ceresc, Stăpânul secerișului, să trimită lucrători în secerișul său.
Pentru o reflecție suplimentară:
Chemați și aleși: Un ghid spiritual despre vocația și chemarea Sfântului Matei.
Material pregătit după o traducere adaptată a unui text publicat pe site-ul:
Urmăriți și: