SERVICIU PROMPT

Cineva sună la ușă. Deschide doamna și vede că este un muncitor.

– Sunt instalatorul – spune vizitatorul. Vin să vă repar dușul.

– Bine, dar dușul nu este stricat – răspunde doamna. Funcționează perfect.

– Nu locuiește aici Adolfo Gutierrez?

– Nu. Domnul acesta a fost chiriașul anterior. Dar s-a mutat de mai bine de șase luni.

– Ei, spune! Să nu te enervezi? Cere de urgență un instalator, iar el se mută!

Instalatorul considera a fi serviciu prompt a merge la șase luni de la solicitarea făcută. Aceasta se întâmplă în poveste. În realitate, instalatorul obișnuiește să întârzie, însă nu chiar atât.

Cu toții, asemenea unor ceasuri defecte, avem tendința de a întârzia. A lăsa pe după aceea, pe mâine, este aproape un sport național.

Pe „după aceea” și pe „mâine” nu le avem. Singurul care este al nostru este momentul prezent. Pe acesta trebuie să-l fructificăm. Cineva vorbea despre „devoțiunea față de momentul prezent”. A-l fructifica înseamnă a-l folosi în a face acel lucru pentru care Dumnezeu ni-l oferă. A-l folosi pentru altceva înseamnă a-l pierde.